Printre altele mi-am tăiat singură bretonul

mă enerva atît de tare, că n-am mai avut răbdare să ajung la coafor. Iar ultima dată cînd m-am tuns, i-am zis coafezei să îmi taie mai mult bretonul, dar mi-a zis că tunsoarea mea nu e așa, că un breton mai scurt nu mai e nicio tunsoare etc.

adică dacă nu există o tunsoare, nu poți s-o ai... Mă rog n-am insistat, era destul de bine, așa că am lăsat-o în pace.
Apoi am plecat la cosmetică, la o tipă cu care mă știu de 10 ani și cu care am o relație deosebită, ne spunem direct tot ce avem să ne spunem una alteia. Nu m-a văzut toată vara, așa că acum cînd a dat cu ochii de părul meu nevopsit, s-a luat de mine. Am început eu să îi explic că nu mă deranjează, că parcă nu e chiar așa de rău blablabla, dar a fost neînduplecată, mi-a zis arată neîngrijit, neglijent etc. Am ajuns acasă și m-am plîns, uite ce mi-a zis, iar bărbatul meu care a tăcut mîlc cînd ziceam eu că nu mă mai vopsesc, acum mi-a zis cumva mai discret că cam are dreptate cosmeticiana

cum mama mea mi-a spus mai de demult același lucru, cred că trec din nou la vopsit