Dupa ce am fugit cu succes de aceasta raspundere ceva anisori, am decis anul trecut te fac pasul corect si firesc in spre o familie mai numeroasa (2+1). Avand in vedere ca si sotia mea ma astepta rabdatoare sa iau aceasta decizie (fapt pentru care ii sunt adanc recunoscator), am pornit "proiectul". Rezultatele nu s-au lasat prea mult asteptate, si asa ca la inceputul anului acesta am trecut in faza 2+cateva celule. Acum suntem mandrii de a fi in stadiul 2+un fat cu personalitate

Procesul de informare despre acest subict, l-am inceput cu mult timp in urma, insa nefiind direct implicat, nu pot sa zic ca m-as fi specializat. Oricum, in ultimul timp, impresionat fiind de rapiditatea cu care se apropie copilu de mine, (figurat precum si la propriu

O educatie strict technica poate fi autoimproprietatita prin literatura de specialitate si in discutii cu persoane care au de a face pe plan profesional cu aceasta tematica (Doctori, moase, psihologi...). Acest aspect este cel care mie unul, mi se pare cel mai usor de invatat.
Adevarata lipsa o am pe partea de experienta.
In discutie cu parinti mai mult sau mai putin experimentati (de la viitori parinti ai orimului copil pana la unii cu 4 copii), am aflat/acceptat ca fiecare sarcina este altfel, fiecare copil este unic. Un copil se poate dezvolta in cadrul unei diagrame, insa nu este sigur acest lucru.
Unde ati avut voi sentimentul ca nimeni nu v-a avertizat in privinta unei probleme? Unde ati facut voi o experienta de tipul: "AHA! daca ast fi stiut eu asta de la inceput... faceam altfel."
Exista tricuri cu care se poate imbunatatii situatia a si dintre parinti?
Cand devine un viitor tatic/partener sufocant sau dezinteresat? ...etc...
Va multumesc de pe acum pentru sfaturile voaste.
Toate cele bune!
Zweistein