Deci cu bratele: la fel si la mine: mainile sus si âââââââ, pana nu o iau nu scap si apoi, rade fericita, dupa care se intoarce in toate directiunile ... se foieste, se invarteste, daca o pun jos iar âââââââ. in carut nu sta decat daca suntem in mers, goneta si nu dupa ce a stat in brate ... daca am luat-o in brate, aleluia nu mai vrea carut! Dar asta se intampla non stop cat eu sunt acasa si stam in casa si cat e treaza!!! mamaie-sa cica daca nu sunt eu nu face asa ceva!
Dar am descoperit prin ce au trecut cu noptile nedormite, ca citii in cartea de bebici, stii cand te plangeai ca se trezeste de tzspeori pe naopte, am trecut si eu prin asta, mai tarziu cu ceva timp, ca noi la 13 luni am inceput bipeda singura, netinuta, nesprijinita:
Terry Brazelton, are o carte de pediatrie pe care o are o prietena de-a mea si care mi se pare ca e scrisa fix pentru copilul meu. Ce scrie acolo, aia am experimentat eu cu Bea:) La circa 1 an spune tipul ca totul, la varsta asta, se invarte in jurul mersului si statului in picioare. Noaptea se trezesc pentru ca rememoreaza momentele de verticalitate din timpul zilei si sunt atat de incantati de fiecare achizitie noua, incat nu se mai pot concentra nici pe somn, nici pe mancat, totul trebuie sa fie facut stand in picioare, inclusiv schimbatul pampersului... Solutii nu prea sunt. La somn, tipul zice sa-l asezi pe bebelus la loc ferm ori de cate ori se trezeste, pana se obisnuieste singur. Sub nici o forma sa nu-l iei din pat, sa nu vorbesti cu bebelusul, sa nu-i dai atentie, trebuie sa invete sa se culce la loc singur. Eu pot sa fiu ferma doar cand sunt odihnita... Si cum asta se intampla foarte rar, prefer sa o iau rapid in pat cu mine, si asa adoarme la loc, decat sa stau o ora sa-l asez de 10 - 12 ori inapoi. Desi am incercat-o si pe asta..., doar uneori accepta, de cele mai multe ori se pune pe urlat. deci la mine aproape 1 luna noaptea: cand ajungeam la ea in camera, era in picioare la capatul opus al patutului, cu manutele ridicate

O iau, incercam sa o asez culcat la loc, protesteaza, urla, chiar daca stateam si eu langa ea.
La mancat solutia e sa-i dai bucatele sa manance singura, ceea ce le place lor, si sa nu te stresezi cu cantitatile. Cat mananca, e bine, restul lapte cat cuprinde.
La baie, Bea nu mai sta de mai bine de 2 luni in fund pe scaunel, ci si la baie trebuie sa stea in picioare, incearca sa se catare pe capatul cazii, dar vrea baie. A alunecat si ea de cateva ori, dar nu s-a lovit rau. De cate ori ii umplu cada pe jumatate si o las sa se balaceasca, fuge de la unc apat la altul al cazii, bate apa cu manutele, e de-o fericire si de-o veselie nemaipomenita!
in parc la leagane la fel se catara peste tot. Si de dimineata, nu se trezeste bine ca si imi arata cu mana spre afara si incepe âââââââââ. macar pe pervaz daca o pun si se uita afara si e multumita. Chiar si pe pervazul de la bar din bucatarie, ca acolo am bomboane intr.un cosulet, am niste decoruri si asta e ceva ce ii place sa bodigaie prin ele. La masa, din pacate regula masa-i masa si joaca e joaca nu a fost respectata si fiind mofturoasa si mancand extgrem de putin la inceputul diversificarii am lasat-o si asa. Prin urmare acum la masa trebuie sa aiba ceva in mana sa se joace, deregula capacele, sticlute, lingurite de plastic. Pe care dupa ce se jaoca un pic, le scapa jos intentionat si ââââââââ imi arata sa i le dau, nu mai primeste mancare pana nu i le dau. Deci: poftim educatie!