Ajutor
Daniella, la 18 August 2010 - 12:04 PM, a spus:
lucas, la 18 August 2010 - 05:29 AM, a spus:
Buna ziua.Eu am decis sa scriu aici dupa ce am citit ce a scris Vaxile mi se pare foarte realist si vreau sa spun ca eu sunt de acord cu ideile lui in mare parte.el aduce un pic de realitate despre ce inseamna un copil nou nascut in viata parintilor dupa parerea mea e foarte greu in special la primul cand nu sti nimic.Ah si ma scuzati dar asta este parerea mea eu nu cred ca se poate educa un copil in primele zile ,luni ale vietii bebele are nevoie de iubire ,dragoste si caldura umana la inceputul vietii nu de educatie sa nu mai spun ca eu nu vad cum cineva poate educa un bebe mic de cateva zile.Cred ca un copil se poate educa cand incepe sa inteleaga ceva ex.da, nu,etc.Multa sanatate tuturor mamicilor si copiilor
Personal cred ca educatia nou nascutului, dar si a mamei incepe inca din maternitate. De la legatura care se formeaza intre mama si copil, de la bonding, de la alaptare de la rooming-in, de la formarea reflexelor nou-nascutului. Creearea legaturii intre cei doi este atat de importanta si trebuie sa inceapa din maternitate, cu o mamica relaxata si multumita, cu copilul alaturi de ea, in ciuda durerilor/efortului prin care tocmai a trecut sau pe care inca le mai are ca urmare a nasterii. Cred ca e esential, mai ales la primul copil, sa iti explice medicii pediatri sau neonatologi ce or fi ei, inainte de a pleca din maternitate in linii mari cam cu toate situatiile cu care te vei confrunta in prima luna (pornind de la alaptat, program de masa, infasat, dezbracat, imbracat, pozitie de somn, cosmetice de folosit, baita, masajul, regurgitare, scoaterea aerului dupa fiecare masa, plimbarea, somnul etc) ca doar nu am invatat astea la scoala si or fi instinctive, dar modul corect si fara riscuri de a le executa sunt mai sigure combinate cu comportamentul instinctiv. Altfel, nu plec bine de acolo ca la un stranut, caca prea moale/tare sau rar/des etc ma panichez si vezi sa nu mai curga laptele ...
De asemenea, eu cred ca e important sa vorbesti, sa ii povestesti(explici) bebelusului si apoi copilului intotdeauna ceea ce faci in cuvinte simple, corecte si pe intelesul lui. Aceasta il va ajuta sa-si dezvolte vocabularul si gandirea.
Tu te intrebi cat de dezvoltat este creierul la nastere, incat sa te gandesti la educatie? Si ai dreptate in ce spui si tu si ceilalti parinti, doar un comportament normal de parinte, adica plin de dragoste si protectie vis a vis de bebelusul sau este suficient in mare. Desi a cunoscut deja un uimitor volum de dezvoltare, creierul unui copil nou-nascut este inca intr-o continua formare. La nastere, doar portiunile inferioare ale sistemului nervos si tulpina cerebrala a creierului sunt foarte bine dezvoltate, in timp ce regiunile superioare sunt Inca primitive. Restul dezvoltarii creierului poate urma un ritm mai lent, maximizând oportunitatea pentru ca experienta si mediul sa capete o forma in mintea in formare a bebelusului.
Parintii constituie o alta parte importanta a ecuatiei dezvoltarii creierului bebelusului. Copiii mici prefera stimuli umani – fata parintilor, vocea, atingerea si chiar mirosul – inainte de orice altceva. Ei se orienteaza instinctiv dupa fetele oamenilor si mai degraba ar asculta un discurs sau un cantecel decat orice alt sunet.
La fel cum nou-nascutii se nasc cu un set de instincte foarte folositoare pentru supravietuire si orientarea fata de noul lor mediu, asa si parintii sunt programati sa-i iubeasca si sa raspunda la semnalele lor. Cei mai multi adulti ii gasesc pe copiii mici irezistibili si vor instinctiv sa-i hraneasca (educe), sa-i tina in brate si sa-i protejeze. In mod sigur nu este un accident faptul ca afectiunea pe care cei mai multi parinti o simt fata de bebelusii lor si tipul de atentie cu care dorim cel mai mult sa-i Inconjuram - atingerea, tinutul In brate, consolarea, leganatul, cântatul si vorbitul – ofera exact cea mai buna stimulare pentru creierul lor aflat in crestere, cam la asta se rezuma educatia de care vorbim. Importante sunt si dozele, echilibrul in toate e intotdeauna bun.
Pentru ca dezvoltarea creierului este atât de mult dependenta de experienta timpurie, cei mai multi bebelusi vor primi felul potrivit de educatie din primele lor zile, prin indemnurile noastre pline de iubire si prin instinctele parentale.
Singura forma de stimulare despre care s-a dovedit ca face o diferenta este limbajul: copiii mici si copiii cu care se converseaza, carora li se citeste si sunt implicati intr-o multime de interactiuni verbale prezinta deprinderi lingvistice oarecum mai dezvoltate decât copiii care nu sunt implicati prea mult in astfel de interactiuni de catre persoaanle care au grija de ei. Pentru ca limbajul este fundamental pentru cea mai mare parte din restul de dezvoltare cognitiva, aceasta actiune simpla – vorbitul cu si ascultatul copilului dumneavoastra – este una din cele mai bune cai de a fructifica cea mai mare parte din anii critici de dezvoltare a creierului.
Am pornit topicul de la faptul ca de exemplu eu doream ca (scuzati cacofonia), copilul sa stea cu noi in camera in prima luna in patutul sau, dupa care sa il mut in camera lui, cu aparatele de urmarire audio desigur. Apoi intreb pediatrul si alti parinti la al doilea copil, care imi spun: nu, dupa o luna, din prima zi trebuie sa doarma singur in camera. Si atunci imi pun intrebari si va intreb si pe voi: o fi bine, o fi rau, a mai facut cineva asa etc.
La fel cu temperatura in camera, nici nu ma gandeam ca nu trebuie sa fie aceeasi cu cea cu care si noi ca adulti ne simtim confortabil, adica in jur de 25 si iarna si vara, dar la fel pediatrul spu ne altceva, apoi verific in teorie si se confirma 17-22 grade. Si atunci vin aici sa va intreb.
Vad prieteni de ai mei, sau fratele meu cum se comporta cu copiii, cat ii tin in brate, cum reactioneaza la mituire ... si atunci vin sa va intreb: can plang ii luati in brate? dar cum altfel ai putea? etc
e tot un dialog in care sper ca noi mamicile la primul bebe sa ne foloseasca ceva, poate si parintilor cu experienta...., pentru ca multi parinti spun ca la al doilea copil nu vor mai fce greselile facute cu primul
itz trece tie ...
nou-nascutii se nasc cu tabula rasa, sa stii. ce instincte sa aiba? ce crezi ca nasti pe rambo, ii schimbi pemparsu', ii pui cutzitu'-n mina si-l trimitz in vietnam?
eniuei ... cu cine se va conversa piciu' tau in primele 3 stamini?
hai ca ma doare deja burta de ris. las' ca o sa vezi tu ce-o sa-i cintz de la imnu' sindical pina la manele ca sa taca si sa adoarma
. Cred ca ultimul neuron functional de luna a 9-a ma face sa ma exprim fffff prost 
sorry tuturor. 
