Daniela, copilul va plange si ca te vrea langa el, e normal mai ales in primele luni, gandeste-te ca a fost corp din corpul tau 9 luni si 'despartirea' e brusca. De multe ori copiii se sperie, le e urat, nu stiu nici ei ce au, iar alaturarea de corpul mamei ii linisteste pur si simplu. Am inteles ca recunoaste dintr-o mie ritmul batailor inimii mamei, cu care e obisnuit de 9 luni, si asta il linisteste fantastic.
Copilul poate plange din multe motive si de multe ori verifici cateva si apoi nu mai sti ce sa verifici. Nu trebuie neaparat luat in brate in sensul sa te plimbi cu el ore in sir si sa-l legeni. Eu am incercat metoda impulsului minim, adica atunci cand nu stiam ce sa fac, faceam un singur lucru si la intensitate si durata mica. Sa zicem ca o luam in brate stand in pat, o tineam pe picioare si vorbeam putin cu ea. In cazul in care se linistea o puneam inapoi. De cele mai multe ori se linistea si o puneam inapoi.
Ca proaspata mamica de multe ori te ingrijorezi si nu stii daca copilul e bolnav sau nu, nu stii daca sa te duci la medic sau nu. Din cate am inteles eu, simptomele de boala sunt: febra, nu mananca, diaree. Una din astea trebuie sa iti traga semnalul de alarma. Altfel nu prea sti si in general pusul la san, tinutul in brate sunt remediile. Daca copilul e agita, o baie calduta s-ar putea sa-l linisteasca. De multe ori pur si simplu te vrea aproape si e bine sa tii copilul aproape.
Daniela, in prima luna jumate din cate imi amintesc eu copilul doarme f mult, ceva de genul mananca si apoi somn pana la urmatoarea masa. Deci nu e asa complicat. Daca nu poate adormi stai langa el si pana la urma adoarme.
Sigur sunt metode si metode, teorii si teorii, care mai de care mai crete. Fiecare din noi are de unde sa-si aleaga dupa felul propriu de a fi si dupa principiile la care tine.
Tin minte pe amica nemtoaica, ne intalneam la play-grou-uri si cand se facea ora 11am, punea baiatul in landou pe hol si il lasa acolo plangand. Se intorcea la noi iar noi consternate intrebam de ce il lasa acolo. Femeia se ghida dupa o care a nu-stiu-cui maerstru si zicea ca nu-i problema, in 5-10 minute o sa adoarma. Acolo il lasa plangand si intr-adevar adormea. Copilul acum are o rutina de somn f buna si doarme singur.
Eu nu am putut face asa ceva, mi s-a parut barbar, dar am incercat sa nu judec. Fiecare cu sistemul lui.
Eu nu am avut probleme cu somul fetei, a dormit de la inceput bine si abia pe la 6-7 luni a inceput sa se trezeasca noaptea mai des, dar am rezolvat-o lunad-o la noi in pat unde doarme si acum. Pentru noi e foarte bine asa din multe puncte de vedere. E o placere sa dorm cu ea si sincer nu mi se pare ceva mai natural ca asta. Uitati-va in natura, ca de acolo venim si noi, ce animal isi lasa puiul sa doarma in alta scorbura?

Dorm toti claie peste gramada.

Noua ni s-a potrivit stilul asta, altora li se potriveste altceva... fiecare din noi trebuie sa ne gasim singuri calea, in functie de situatia noastra, de locuinta, de servici, de copil, de restul familiei, de principii etc.