Maneki Neko, la 26 August 2016 - 07:05 PM, a spus:
Nu credeam ca o sa-si mai facă loc vreo pisica in sufletul meu, dupa ce l-am pierdut pe Pikidutza acum 3 ani.Însă se pare ca soarta a avut o alta părere. drept urmare, inr-o dimineața, când ieșeam la alergat si coboram scările din bloc, am zărit pe terasa de la etajul 1, o chestie mișcătoare. Era un pui de pisica, jigărit ca vai de el. I-am aflat si povestea, de la o doamna care ii mai punea acolo mâncare si apa. O aruncase cineva pe toboganul de la ghena, cine știe de la ce etaj. De fapt aruncase mai mult pui, însă am înțeles ca doar ea a supraviețuit. Băiatul care se ocupa de ghena a găsit-o si a urcat-o pe acea terasa, gândindu-se ca acolo mai era o pisica, mama a doi pui si poate o adopta si pe ea. Din păcate, mama-pisica nu a vrut-o si a plecat de tot, împreuna cu puii ei. Asta mică a rămas singura, pe o terasa acoperită cu smoala, care se lichefiase la cele 40 de grade câte erau afara. L-am sunat pe soțul meu, am stabilit ca o luam sa o salvam si sa o punem pe picioare, după care căutam pe cineva care sa o adopte. Am dus-o la vet, mi-au recomandat carantina si hrana multă si buna si apoi deparazitare interna, fiindcă avea doar 700 de grame si era mult prea pricăjita. Bun, am luat-o acasă si i-am făcut baie cu șampon antiparazitar, fiindcă era un continent întreg de purici pe ea, avea smoala pe lăbuțe, pernuțele arse...Una peste alta, E la noi de la finalul lunii Iunie si suntem topiți si îndrăgostiți pana peste cap. Suntem ai ei pentru totdeauna!
Doamnelor si domnilor, meet Sushi:
E superba!!!!!

Viata lunga, fericita si lipsita de griji, frumusico!!