Daca tu iubesti coloniile astea din tinerete, NU le arunca. Peste ceva ani, te va lua iar dorul de ele. Impacheteaza-le frumos si "uita-le" pe undeva, in vreun colt intunecos. Astea nu sunt simple parfumuri, sunt porti...porti prin care, daca ai intrat, ai schimbat dimensiunea temporala
Asa patesc eu. De exemplu, m-a pocnit urat dorul de primele mele parfumele adevarate, ale mele doar, din care nu mai gasesc nici unul...Unul din ele l-am cumparat eu insami pe la 16 ani, daca imi aduc aminte bine. Se numea Fleurs de Paris, nu era nimic de marca, un miros floral, destul de anost, ca sa spun asa, insa toti care il simteau imi faeau complimente. Si acum am mirosul lui in memorie, dar...ia-l de unde nu-i. Sticla era o sfera, din sticla mata, si capacul o piramida alba, din plastic. Era foarte interesanta.
In timpul liceului, Adina, una din colegele si prietenele mele, a carei mama era profa de franceza si tinea legatura cu profi francezi si calatorea in Franta des, ma aproviziona cu Trèsor, Peche de Provence ori Boucheron. Cu mostre, desigur.
Dee asemenea, mai aveam in clasa niste fiice de stabi , fie doctori renumiti ori avocati, si aduceau mereu revistele Vogue co. si stiau ca abia asteptam sa verific sectia de parfumuri, cu mostrele de rigoare. Mi le pasau special
Shalimar, Guerlain si multe altele comerciale.
Altii , gen Corneliu Porumboiu, filmau prin pauze si se pregateau sa devina renumiti, io...ma ocupam cu din astea... macar de ajungeam vreun "nez" ceva...vreun parfumeur, dar, de unde? M-a terorizat chimia in liceu.
Ajutor
) , respectiv o parfumerie separata de parfumuri de nisa, printre care si cele de la Kilian. Am ramas pus si simplu 
. Sa-mi mai spuna mie unu' ca nu stie romanu' ce-i sofranu, ha! Nu am vazut in nici un aeroport asa ceva...
Asta mi-a placut mie de la Kilian:
Notele predominante sunt bujor, fructe rosii si mosc si este creat de Francois Demachy. 
