Partea culinara a calatoriilor noastre ce am degustat bun pe unde am fost in vacanta
#1
Postat 08 December 2011 - 07:18 PM
Anul asta a fost primul cand m-am gandit sa pozez mancarurile, de cand cu artaculinara ...
Incep cu ultima:
Napoli si imprejurimi
Experiente culinare prin ochiul/palatinul turistului
26 noiembrie - 3 decembrie 2011
aceasta mi-e cea mai proaspata, pe masura ce mai am timp o sa mai pun si din urma.
Nu sunt sigura ca mai nimeresc denumirea felului de mancare, dar incerc:
Pene arrabbiate (nu foarte napoletan, dar italienesc si foarte bune in Napoli):
calamarata al sapor di mare, calamarata (pasta tipica di Gragnano - regiunea Napoli)
Grigliata mista di pesce (tot pestele si fructele de mare grozave in zona)
Calamar la gratar
O modalitate traditionala de a consuma pizza in Napoli este să o cumpere şi să o mănânce pe stradă. În centrul istoric se vinde în continuare pizza cu numar de rezervare (iei bon de ordine de la casa si stai la coada afara pana se elibereaza o masuta inghesuita intre alte doua masute si esti invitat sa iei loc la masa - mananci in goana si pleci, asa ca merge repede coada), sau pizza "la portofel", o pizza mai mică decât pizza pe care ai mânca-o la masă, pliata în patru, invelita intr- o foaie de hârtie pentru alimente, aceasta pizza a fost facuta celebra de Bill Clinton, în Napoli pentru reuniunea a G7, din 1994, cand a gustat aceasta pizza. (Text inspirat de pe wikipedia)
Pizza margheritta con doppia mozzarella, Pizzeria da Michele dal 1870, din ce am citit - cea mai faimoasa din Napoli, mama pizzei, deci ar fi cea mai buna pizza din lume, da?
Pe pereti erau foto cu Giulia Roberts, Maradona, Robert de Niro etc... Pun si foto cu doua tablouri in care este elogiata pizza margherita, adevarata si originala pizza, cu ingrediente putine, naturale si simple (pt cine reuseste sa priceapa dialectul napoletan), meniul (cu doar 2 feluri de pizza margherita si marinara) si cu versoul tricoului chelnerilor pe care scria ca te gasesti in Templul Pizzei.
Pasta alla Ischitana (specifica pe insula Ischia: pomodori, basilicum si mozzarella) fff bune
Paccheri alla pescatora (tot pe insula Ischia le-am mancat) fooooarte bune (paccheri au aparut ca mancarea saracului in zona Napoli - era nevoie de foarte putine bucati sa umpli farfuria)!
Pizza quatro formagi:
spremuta fresca di limoni e di arancia, servita la Pompei inainte de a intra sa vizitam siteul de ruine, dupa ce am urcat si coborat Vezuviul:
Pomello
1 decembrie si ne.am plimbat in insule si in Sorrento prin gradini intregi portocali si lamai cu fructele mari si coapte
Paccheri al Ettore
Caneloni al ragù
Tot la restaurantul asta ne-au dat si un aperitiv din partea casei niste chestii fripte, crocchè, dar vad ca nu am poza, pun una cu ceva similar de pe net:
Si tot aici am mancat si cozze all'impepata, dar si pe asta am uitat a o poza, insa o stiti ... as manca 2 kg
Torta salata ai carciofi (delicioasa, o aveam in fiecare dimi la micul dejun, sau cu dovlecei - invizibili - doar ca era cu blat de coca, nu cu faina incorporata ca al lui Eataly). Tot aici, alaturi e si o bucata de paine - in Napoli am mancat cea mai buna paine din viata mea si peste tot era la fel de buna si la fel facuta ... nu stiu secretul, dar era o minunatie, coapta al forno legno si cu coaja tare si crocanta, miez nepufos - fara afanatori sigur.
pun si doua- 3 torte de la MD, ca eu nu prea mananc dulciuri (am luat o data de gust si de poza ), insa era crima, erau cel putin 25 feluri de torte si briose si cate si mai cate ...
BIRRA MORETTI ... CIAO!
tortelloni riempi con riccotta alla salsa di pomodoro e basilico fresco
Gli spaghetti ai frutti di mare (v-am avertizat: idei putine, dar fixe ):
Tiramisu nu-l mai postez ca mi-am amintit spre sfarsit de poza, dar macar crostata de capsuni:
si un omagiu de final de masa (astea ultimele 4 sunt din Sorrento, ne-au dat si 2 degetare de limoncello, dar pe alea nu le.am pozat, le stiti... ):
Adaug cateva poze cu magazinele stradale din Sorrento cu produse tipice locale (nu e total off topic, ca sunt si multe preparate culinare locale gen diverse paste, condimente, lichioruri, gemuri etc):
O pizza mancata la di Matteo, la fel L'antica pizzeria si frigittoria, el prosciuto si eu quatro stagioni. Pun foto si cu coada de la pizza (si inauntru pe 2 nivele plin) si nu era chiar ora mesei, era vreo 22 nu credeam sa mai gasim deschis ...
urmeaza o tura de tagliatele cu greieri de mare:
Grigliata mista (crevetele i-l furasem eu ca domnul nu mananca de mare, ce are tentacule si picioare, in afara de calamar). Pestele spada la putere in Napoli si imprejurimi.
Melonello (Adica precum limoncello, dar din melone):
Risotto alla pescatora vad ca nu-l mai gasesc ... neh si mai aveam ceva ... ori nu le.am dat jos de pe aparat, ori nu le mai dibuiesc acum
Si nenea pizzaiolo ... usor nebun ..., am dat de un restaurant unde toti chelnerii parea sa aiba un usor retard ... , dar asta nu e ceva de mirare in Napoli - un procent foarte mare de populatia orasului e destul de ciudata ...
Si imediat ce am ajuns acasa le-am trantit a doua zi si eu pe cele proprii! Din pacate gustul indiscutabil mai altfel ... (a pus fructele de mare congelate anyway ...) Cand ma intorc de acolo imposibil sa nu simt diferenta ...
Cred ca e unul din primele mele topice deschise, asa ca va rog sa ma scuzati pt stangacii sau daca m-am lungit prea mult si am plictisit
Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)
Happiness must always be an inside joy!
#3
Postat 08 December 2011 - 08:22 PM
Dar din pacate nu ies ca acolo, sa stii, cu gustul ala divin ... . Vin prietena mea cu barba-su italian in tara 1 data pe an si de fiecare data isi aduc toate ingredientele cu ei si zic ca nu ies la fel: aerul, apa, sarea ... nu'sh ce-o fi ...dar acolo sunt mai bune! Cum poate nici sarmalutele nu ies la fel de bune facute la ei ca in bucataria ta ... nu o fi si reversul asa?
Ma astepti sa-mi spui ca fierbe apa si razi parmezanul ...astept sa-mi zici de care ai facut azi ?
Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)
Happiness must always be an inside joy!
#4
Postat 08 December 2011 - 08:33 PM
Eu am fost in Torino 2 ani dar si imprejurimi Torino si am prins 3 Craciun+ revelion la Sanremo (stateam cam 2 saptamani la hotel Europa peste drum de casino) .Mi-am amintit de tarta aia sarata cu anghinare,pfoai ce buna era...
#5
Postat 08 December 2011 - 08:47 PM
Napule
t'o raccontano Napule
nfaccia e mure de viche
può lleggere a storia e sta bella città
#6
Postat 08 December 2011 - 09:16 PM
Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)
Happiness must always be an inside joy!
#7
Postat 08 December 2011 - 09:18 PM
#8
Postat 08 December 2011 - 09:54 PM
moatza, la 08 December 2011 - 09:18 PM, a spus:
Multumim, Moatza ! Si mie initial, la fel, doar goangele. Ulterior, aprofundand, am descoperit ca imi place enrom gustul pastelor la ele, la mama lor. Niciunde peparate nu ies ca cele de acolo ... cum zicea si Geany e solul si apa care fac alte produse cu gusturi deosebite. E sarea e aerul sunt multe compponente care fac sa nu aiba acelasi gust cele preparate acolo de cele preparate oriunde altundeva (ca doar nu cari si apa de fiert si sarea etc). Pizzele si painea la cuptor de lemne, o minunatie ...
Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)
Happiness must always be an inside joy!
#9
Postat 08 December 2011 - 09:54 PM
Daniella, la 08 December 2011 - 09:16 PM, a spus:
Dani era acum 10 ani si nu prea am dat atentie atunci,in plus eu nu mananc multe chestii mai ales ce vine din mare (peste ,fructe de mare etc)asa ca daca asi mai merge cu mintea si gusturile deacum ar fi altceva,oricum mai era o tarta sarata ligure' cu spanac ,da tot asta cu anghinare era mai buna in opinia mea,despre chestii ce nu mi-au placut am servit o carne in sos cu piper roz(smantana cu bobite de piper rosu)si cand am taiat carnea aia era in sange si se scurgea in sosul ala...bblleee dar uleiul de masline minunat,maslinele extraordinare,otetul balsamic...uuaauu!!!
Restul mai vb. ca tre' sa ma concentresc sa-ti spun tot..
Edit: acolo am mancat cele mai bune paste cu ciuperci,in rest produse traditionale de craciun si revelion,lentiche cu zampone sau cotechino' destea...
La Torino multe specifice zonei piemonteze,o rulada de iepure in ulei f buna ,ca sa spun asa ce mi s-a parut mai deosebit (ca friptura Adrianei in ulei),am mancat si spezzatino din carne de cal (da' nu mi-a placut e dulce si salcie carnea de cal),caponata,cipollata,mostarda,destea,ma rog dealungul a 2 ani am mancat destule ,anghinare ,diverse ...
#10
Postat 08 December 2011 - 10:49 PM
Ioana, la 08 December 2011 - 08:47 PM, a spus:
Napule
t'o raccontano Napule
nfaccia e mure de viche
può lleggere a storia e sta bella città
Ioana, asa e! Nu am pomenit de arta si istorie, ca am zis sa fac topic culinar, dar intr-adevar orasul este incarcat de o multime de castele, palate regale sau nobiliare, de biserici si manastiri, care dovedesc importanta orasului, ce a fost capitala pentru Regatului Napoli si pentru Regatul celor Doua Sicilii. Diversitatea de stiluri arhitectonice de la gotic la baroc infrumuseteaza orasul si desi amestecul de nou cu vechi este surprinzator la prima vedere, in final constati ca ele coexista armonios. Bisericile istorice au fatade atipice si intrari cotite..., ceea ce e destul de straniu. Pacat ca e locuit... de o populatie care azi nu mai e deloc civilizata (probabil enorm de multi emigranti), astfel ca e un oras de 10 ori mai murdar decat Bucurestiul, Roma, Milano si Parisul la un loc. Domo din Napoli mie mi s-a parut tare frumos si interesant prin legenda sfantului cel patroneaza ..., este de altfel singura cladire construita in stil romanic din oras... . Mi-a placut legenda legata de fiolele cu sangele Sfantului Gennaro (Sfantul ianuarie), ce sunt pastrate in capela imensa dedicata acestuia, in al carui altar din argint sunt pastrate. Se crede ca acest sange uscat se lichefiaza de trei ori pe an, in timpul slujbelor din 19 septembrie cand este sarbatoarea sa, la 16 decembrie si in ultima sambata dinaintea primei duminici din mai, cand se comemoreaza mutarea moastelor sale in Napoli.
Orasul este extrem de contradictoriu prin istorie si prin actual: iti produce teama/adrenalina prin haosul din trafic, prin figurile suspecte de la tot pasul, prin aglomeratie si galagie (scutere ce tasnesc la tot pasul de neunde, ale caror claxoane stridente te fac sa sari in laturi), prin imigrantii (negri, pachistanezi etc) care vand pe cearsafuri- pe trotuare marfuri ieftine sau copii, vechi sau noi, prin negrii care de dimineata pana seara cara saci mari de plastic bleu in sus si in jos (cu marfuri, nu va ganditi ca fac curat), prin muntii de gunoaie care il domina mai ceva decat Vezuviul. Nu am vazut nici un maturator in 8 zile, era o mizerie pe strazi ce nu am putut sa cred ca exista.
In schimb am vrut sa scriu despre partea buna si frumoasa, cea culinara, care a fost fara repros... yummy...
Iar odata ce ai iesit din Napoli in imprejurimile sale, este o lume fantastica: incepand cu insulele Capri, Ischia, Procida, continuand cu Vezuviul, Pompei si Herculaneum, continuand cu Sorrento, Salerno si riviera Amalfitana care are peisaje ce iti taie rasuflarea, mai ceva decat cele din Sicilia/Taormina, despre care am crezut ca sunt cel mai frumos loc de pe pamant. Gata, am raportat
Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)
Happiness must always be an inside joy!
#11
Postat 08 December 2011 - 10:58 PM
Eu acolo in Limonoro as fi dormit o noapte .
Si alta intr-un depozit de branzeturi .
http://povesticulinare.blogspot.com/
#12
Postat 09 December 2011 - 10:19 AM
#13
Postat 09 December 2011 - 10:46 AM
buna idee, o sa incep sa pozez si eu pe unde ma duc. o sa mergem la un restaurant sud african in curand, recomandat de prieteni. pozez tot
#14
Postat 09 December 2011 - 11:50 AM
izuk, la 09 December 2011 - 10:19 AM, a spus:
Izuk, in restul Italiei e mai scump, dar aici in Napoli pizza incepe de la 3 euro / margherita (vezi capul listei de menu de la Di Matteo - Margherita 3€), sau chiar 1.5 eur alea pe strada (portofel). Aici la Napoli totul e mai ieftin, oamenii sunt mai saraci, nivelul de trai mai scazut, criminalitate si infractionalitate mare, mafie. Se vede imediat ca esti intr.o alta lume dupa cum sunt imbracati in primul rand, dar nu in ultimul rand dupa ce consuma la masa si dupa faptul ca nu prea sunt restaurante in Napoli. In prima seara cred ca ne-am plimbat 2h pana sa gasim un restaurant (erau doar pizzariile cu multimi stranse in fata, dar noi nu stiam de ce e adunata asa lumea ca la urs initial), pana la urma am cerut indicatii unor politiste (asta dupa ce unul de la o librarie ne.a indrumat catre un restaurant chinezesc ).
Ziceam de diferentele cu ce consuma la masa: aici erau in genere in oras doar pentru pizza, rareori vedeai sa consume localnici altceva. In perioada asta nu era un turism nemaipomenit de abudent. Daca in restul Italiei nu vezi o masa, in special la cina, fara sticla de vin (Chiar si la doar 2 persoane), aici nu vedeai decat sticla de apa, rareori o bere, desi daca in restul italiei sticla de vin incepe dela 15-18 € in sus, aici 15-18 € era maximul.
Va spun sincer ca m-a cuprins compasiunea cand am vazut atatia oameni amarati, chiar si de acei negri care carau sacii aia mari de plastic bleu cu marfa ieftina de vanzare mi-a fost mila. Ne-am gandit unde or dormi si ce viata grea trebuie sa aiba. Nu inteleg inca bine de ce primaria nu ii plateste sa faca, Curat pe strazi, ca nu cred ca incaseaza mai mult din intinderea vechiturilor/ieftiniturilor pe trotuar. E un amestec atat de contrastant in Napoli... , nu pot sa zic ca mi.a placut orasul, mai mult m-a uimit/socat chiar. Insa imprejurimile sunt extraordinar de frumoase (si preturile cresc la fel de frumos ... ).
Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)
Happiness must always be an inside joy!
#15
Postat 09 December 2011 - 11:52 AM
Angel, la 09 December 2011 - 10:46 AM, a spus:
buna idee, o sa incep sa pozez si eu pe unde ma duc. o sa mergem la un restaurant sud african in curand, recomandat de prieteni. pozez tot
Ma bucur ca iti place ideea si te invit sa lipesti foto de la preparatele pe care le intalnesti in iesirile tale ... ia sa veedem ... ce mananca sud africanii. Aici nu e restaurant cu asa specific ...
Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)
Happiness must always be an inside joy!
#16
Postat 09 December 2011 - 12:13 PM
Piscotel, la 08 December 2011 - 10:58 PM, a spus:
Eu acolo in Limonoro as fi dormit o noapte .
Si alta intr-un depozit de branzeturi .
uite cu dedicatie speciala pentru tine, Piscotel, cateva foto din "limonoro" cu portocali, mandarini si lamai
Ischia
Sorrento (daca observati, in ultimele foto este un portocal altoit cu lamai si are crengi cu portocale si crengi cu lamai ... dragut ... )
Off topic, foto din gradinile Vilei Ruffolo din Ravello (Coasta Amalfitana), ploua torential ... dar excursionistul e excursionist : ... ma udat poana la piele si am stata asa de la 14 - 22 sufera turistul ...
Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)
Happiness must always be an inside joy!
#17
Postat 09 December 2011 - 12:32 PM
#18
Postat 09 December 2011 - 12:53 PM
asta e restaurantul, e la o aruncatura de bat de mine si eu habar nu aveam ca exista. abia astept sa ma duc
keep in touch
http://www.leopardlodge.com.au/
#19
Postat 09 December 2011 - 02:10 PM
Superbe pozele din gradina si orasul vazut de sus "din nori ".
Era putin umed,dupa cum vad ,dar eu m-as intinde putin sub portocalo-lamaiul ala .
E sarcie,e mafie,e mizerie,dar parfumul local Napoletan nu-l gasesti la Milano .
Fiecare parte a Italiei are farmecul ei .
Pacat ca sunt putin inapoiati,ca si-ar putea vinde mai bine imaginea .
Sau poate nu au nevoie .
Poate ca turistii ii incurca in "treburile lor ".
http://povesticulinare.blogspot.com/
#20
Postat 09 December 2011 - 04:30 PM
Deoarece a fost capitala a regatului, bucataria din Napoli, a dobandit, de asemenea, o mare parte din traditiile culinare din intreaga regiune Campania, ajungand la un echilibru echitabil intre roadele pamantului (paste, legume, produse lactate) si roadele marii (pesti, crustacee, moluste).
Ca urmare a specificitatii diferite, in principal, franceza si spaniola a subliniat o separare intre o bucatarie aristocratic si cea populara. Prima, caracterizata prin mese elaborate la nivel international si inspirat, consistente bazata pe ingrediente bogate, cum ar fi orez sau timbales sartù, in timp ce a doua bazata mai mult pe ingredientele de pamant: cereale, leguminoase, legume (cum ar fi pastele care sunt Regina populara in Napoli si fasolea). Ca urmare a reprelucrarii gastronomice care au avut loc a lungul secolelor, si contaminarea cu cultura culinara mai nobila, bucataria napoletana are acum o gama larga de mancaruri, si de multe ori inclusiv cele preparate cu cele mai simple ingrediente sunt extrem de rafinate.
In ciuda contaminarii ce a avut loc in cursul secolelor, bucataria napoletana pastreaza inca un vast repertoriu de feluri de mancare, ingrediente si preparate care ii confera o identitate culturala unica.
Exista o mare varietate de paste napoletane. In bucataria napoletana sunt mult mai raspandite pastele din grau dur, de productie industriala, comparativ cu paste de casa, care sunt foarte populare în hinterlandul din Campania si din alte regiuni din Italia. Productia pe scara larga de paste in zona Napoli, cel putin din secolul al XVI-lea, atunci cand au aparut in Gragnano conditii ideale pentru a le produce si conserva. In Napoli este considerat, de asemenea, un moment foarte important sa gateasca paste, care trebuie sa fie bine gatite "al dente", în special daca aceasta ar trebui sa fie amestecata pentru optima cremozitate in tigaie mai tarziu.
Printre soiurile cele mai comune sunt, in plus fata de cele mai clasice, cum ar fi spaghetti, linguine si bucatini, chiar cele caer au aparut local, cum ar fi paccheri si ziti, care sunt in mod traditional rupte de mana, inainte de a fi gatite si servite cu sos de carne sau peste, sau simple cu rosii din regiune si mozzarella. In orice platou am vazut ca nu lipseste busuiocul, fie ca e vorba de pizza, paste sau felul doi. Pentru prepararea de paste cu legume este, de asemenea, se folosesc paste mixte (paste amescate), vandute la un pret mai mic, deoarece au rezultat din resturi rupte din alte paste formate, dar acum sunt vandute ca un format in sine. Nu pot fi trecute cu vederea gnocchi, facute din faina si cartofi. Exista, de asemenea, formate mai putin traditionale, dar acum se gasesc pe scara larga, cum ar fi de exemplu scialatielli.
Am mai gasit cateva foto din
Napoli si imprejurimi
- experiente culinare prin ochiul turistului
Pizza capriciosa cu margini inalte
Scialatelli (paste care erau destul de raspandite in regiune si erau facute in casa):
Peste spada la gratar, foarte bun:
Risotto alla pescatora
Am uitat sa va spun despre dulcele clasic in Napoli: baba (este ca o savarina fara frisca si fara glazura, doar coca insiropata cu rom si sirop de zahar) si sfogliatelle. Nu am foto sau impresii ca noi nu am mancat (nu ne atrage genul), noi am incercat doar variate prajiturile de pasticeria, dar nimic spectaculos, poate nu am nimerit pasticeria care trebuie.
Am uitat de asemenea sa spun ca expresso de Napoli este foarte special si cremos: deliciu pentru amatori. Mie imi place la disperare cel baut la bar, in picioare la tejghea, imediat ce iese din masina incinsa in care se fac cafele una dupa alta non stop. E inegalabil cu cel servit la masa (se racoreste usor si nu mai e acelasi lucru). Cel baut la bar mi se pare atata de bun ca as bea cateva unul dupa altul , dar ma tem sa nu-mi pocneasca urechile
Si cu asta am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea mea din Napoli asa! O sa trec inapoi in timp, la urmatoarea destinatie: Sicilia.
Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)
Happiness must always be an inside joy!