Dragele mele, nu ne-am mai "vazut" de mult si asta are un motiv bine intemeiat: au venit parintii mei aici, la mine! Au venit insotiti de una dintre surorile mele la sfarsitul lui ianuarie, mai précis pe 29. Sora mea a stat doua saptamani aici, iar parintii mei vor sta pana la sfarsitul lui aprilie, deci o bucurie continua.
Intre timp, a fost si ziua mea si…m-am luat cu una, cu alta…
Mese am mai pregatit, bineinteles, si am mai facut si ceva fotografii, dar nu am facut cap-coada, cum suntem noi obisnuite, si nici ragaz sa postez ceva ca lumea nu am avut, de unde si "tacerea" prelungita.
Tot intre timp au mai fost evenimente, a mai fost o sarbatoare despre care nu v-am povestit nimic si uite ca se apropie inca una si nu vreau sa ratez chiar toate momentele.
Iata de ce va scriu azi, desi nu e sambata
O s-o iau in ordine calendaristica.
Intai o sa va vorbesc despre sarbatoarea Tu biShvat, anul nou al pomilor.
Asta este o sarbatoare foarte interesanta si una pe care eu o iubesc in mod special.
Tu biShvat este pe data iudaica de 15 Shvat(de fapt Tu biShvat=15 Shvat, pentru ca e exprimarea valorii in litere ebraice a cifrelor), care cade adeseori în luna gregoriana ianuarie, cum a fost cazul anul acesta cand a cazut pe 26 ianuarie.
Cu mii de ani inainte, aceasta sarbatoare a fost adoptată ca an nou al pomilor deoarece era ziua inceputului platii zeciuialei (=Maasar) pe fructele arborilor fructiferi in perioada primului si a celui de al doilea Templu de la Ierusalim. Pe baza conditiilor climaterice din Israel, ea este în miezul iernii, atunci cand majoritatea ploilor anului au cazut deja, iar restul ploilor sunt considerate ca alimentand pamantul si arborii pentru anul urmator. De aceea, este ziua inceputului unui an nou al roadelor pe care le leaga pomii fructiferi.
In felul ei propriu, ziua de 15 Shvat este considerata de invatatii Talmudului ca fiind prima zi a primaverii. Cu alte cuvinte, iarna s-a sfarsit pentru pomi si a inceput un nou an pentru ei, cu primavara agricola, a livezilor. Caracterul de sarbatoare agricola, legata de istoria Israelului antic, este evidenta in acest caz.
Desi nu este considerata propriu-zis o sarbatoare(ci mai mult o semi-sarbatoare), totusi a fost stabilit chiar si un ritual special al serii si noptii din ajunul sarbatorii, asemanator cu ritualul mesei de Seder din ajun de Pesah.
Exista patru faze ale acestei mese din seara de ajun de TU biShvat, care includ bautul a patru cupe de vin, consumul fructelor care au un sambure la mijloc, consumul fructelor cu mai multi samburi, a fructelor necojite, a fructelor cojite, a legumelor.
Binecuvantarea speciala este cea a reinnoirii, multumire lui Dumnezeu că ne-a tinut in viata si am ajuns la acest timp.
In comunitătile askenaze, celebrarea sarbatorii de 15 Shvat a fost reluata in vremuri mai contemporane sub influenta hasidismului(ultra-ortodoxism). Traditia care s-a inradacinat este de a consuma 15 feluri de fructe la masa din seara de ajun de 15 Shvat. Accentul este pus pe fructe din Israel. Deoarece in generatiile trecute transportul si conservarea fructelor erau dificile, erau consumate fructe uscate si conservate cu ajutorul zaharului, de exemplu curmale, smochine, stafide. Astazi e alta treaba
Bun, dar nu credeti ca imi place sarbatoarea asta asa de mult doar pentru ca se mananca 15 feluri de fructe in seara in care incepe sarbatoarea! Deloc!
Imi place nespus aceasta sarbatoare pentru ca in aceasta zi(daca nu cade sambata) tot poporul, cu mic, cu mare, iese la plantat pomi.
Copiii sunt invatati de mici sa iubeasca, sa inteleaga si sa ocroteasca natura, mai ales ca evreii au fost siliti sa faca un rai dintr-un desert.
Am cautat vreo 2 ore un material pe care l-am ratacit despre un recensamant al arborilor din Israel facut la data intemeierii statului modern si revazut acum. Cati arbori au gasit in urma Protectoratului englez si cati arbori sunt acum in Israel. Este de-a dreptul naucitor ce au reusit sa faca in aproximativ 65 de ani. Cand in toate tarile lumii se defriseaza iresponsabil, tara asta mica nu face decat impadurire.
Aici este o fotografie a lui Ben Gurion plantand un pom
Din pacate, la seceta si temperaturile de aici sunt si multe incendii. Nu mai vorbesc de iresponsabilitate, ca exista si din asta, nu e o tara perfecta!, daca ar fi sa amintesc de incendiul de acum 2 ani de pe muntele Carmel cand au ars peste 5 milioane de arbori din iresponsabilitatea unui pusti care a fumat narghilea si a aruncat jarul nestins pe o rapa. Ca a facut asta, treaca-mearga, dar cand a inceput sa arda focul s-a speriat asa de tare de ce a facut, incat a fugit pur si simplu de acolo fara sa anunte pe nimeni si astfel focul s-a intins cu o viteza cumplita, ajutat si de vant. Plus ca relieful de pe Carmel e de asa natura incat nicio interventie terestra nu e posibila decat pe arii ff mici, restul se poate face doar din aer. Si uite-asa a murit o padure foarte frumoasa si oameni nevinovati. Padurea se reface incetul cu incetul, au lasat-o sa vada ce forta de regenerare are si apoi vor interveni doar acolo unde ea singura nu se poate re-inventa. Oamenii…
Uitati cateva imagini sugestive pentru Tu biShvat
Nu am decat cateva poze de la masa de ziua mea, n-a fost ceva ultra-special. Vineri, de ziua mea, Dan a lucrat, asa ca am fost doar cu Vivi, cu parintii si cu sora, insa a doua zi am fost toti la restaurant
aperitive
desert
Si o poza in care va doresc sa aveti o primavera minunata, chiar daca in Romania mai are pana sa ajunga
Sambata este aici o alta sarbatoare, Purim, singura sarbatoare vesela a calendarului iudaic. Dar despre Purim si traditii o sa va scriu peste 2-3 zile. Pana atunci, sa aveti parte numai de bine!