Buna dimineata!
Iar am facut pauza de forum, dar cu motiv(e, diverse ). Odata din cauza de multi musafiri, a doua din cauza de Pesah.
Zilele acestea a fost Pesah, azi si maine fiind ultimele 2 zile de sarbatoare.
Una dintre sarbatorile evreiesti cele mai respectate,
Pesah, este o sarbatoare, cum altfel?!, de origine biblica, ce marcheaza sfarsitul sclaviei evreilor din Egipt, acum peste 3000 de ani, si nasterea natiunii evreiesti.
Este o sarbatoare de opt zile, care include doua zile speciale de sarbatoare la inceput si doua la sfarsit. In timpul celor opt zile se mananca matzah(pasca evreiasca) si evreii se abtin de la toate produsele facute cu drojdie, pentru a comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca.
Toata mancarea dospita din casa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceperea sarbatorii. Peste tot se fac un fel de ruguri rituale unde se arde gunoiul adunat din case, adica firimituri, etc…, si este cineva acolo care face rugaciuni cat timp arde rugul. In toate magazinele se acopera cu draperii compacte sectoarele care in mod curent contin produse cu faina si/sau drojdie, iar eu ieri am vrut sa cumpar cateva plicuri cu drojdie uscata, "furate" de sub draperiile respective, dar au refuzat sa le taxeze la casa, pe motiv ca nu sunt kosher !
In primele doua seri de Pesah se tine un Seder in timpul caruia se repovesteste istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-si obtine libertatea. Aceasta poveste se citeste din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt.
Haggadah este povestea nasterii evreilor ca popor. Ea trateaza in principal evenimentele din Egipt, care au dus de la sclavie la libertate, dar acopera si intreaga perioada de la Avraham la daruirea Torei pe Muntele Sinai. Se poate spune ca Haggadah este certificatul de nastere a natiunii evreiesti. Mai mult decat un document istoric, ea vorbeste despre idealuri si valori care constituie esenta constiintei si identitatii nationale a evreilor.
Cuvantul "haggadah" inseamna "a spune" sau "a relata". Haggadah este o naratiune vie, asezata in contextual unui dialog intre parinti si copii. Pesah, cu Haggadah in centru, spune fiecarui evreu trei lucruri: cine este, de unde a venit si ce reprezinta.
Mesajul din Haggadah este ca identitatea si continuitatea evreiasca se bazeaza pe incurajarea copiilor de a pune intrebari sip e pregatirea parintilor de a da raspunsuri logice si competente. In iudaism, a fi erudite, invatat si intelept nu este un scop in sine, ci se doreste un mod de viata.
Deci in seara de Pesah, intai se citeste Haggadah, chestie care poate dura si peste 2 ore!, apoi se aseaza lumea la masa. Noi eram la plimbarea noastra din fiecare seara, dupa masa noastra de Pesah, cand auzeam din case cantecele copiilor de la sfarsitul lecturii si apoi zanganitul vesel al tacamurilor. Noi, daca nu am avut a citi nimic, am terminat inainte ca evreii religiosi sa se aseze la masa
In timpul Sederului se beau patru pahare cu vin si se mananca marror, niste ierburi amare.
Marile personalitati care au pus bazele spirituale ale poporului evreu sunt Avraham si Sarah, fiul si nora lor: Isaac si Rebecca, si fiul si nurorile acestora : Iacob, Rachel si Leah.
Din Iacob, Rachel si Leah s-a dezvoltat o familie de 70 de personae care, in urma unei foamete in Israel, a fost fortata sa se refugieze in Egipt.Aici, aceasta familie a crescut si prosperat intr-o asemenea masura incat evreii au ajuns sa fie priviti ca o amenintare de catre gazdele lor egiptene. Respectul si admiratia acestora s-au transformat in ura si, in final, intr-un program organizat de sclavie si opresiune.
Dupa o serie de amenintari ale lui Moise neluate in seama de catre Faraon, amenintari care au avut ca rezultat cele Zece Plagi, Dumnezeu a eliberat natiunea evreiasca care avea la origine 70 de persoane. Sapte saptamani mai tarziu, aceasta natiune nou creata primea Torah pe Muntele Sinai.
Pe masa de Seder exista 7 mancaruri simbolice principale, care amintesc poporului evreu de perioada sclaviei sale din Egipt. Cele 7 mancaruri simbolice sunt:
1. matzah – paine nedospita asemanatoare cu un biscuit. Cand evreii se pregateau in graba sa plece din Egipt, nu au avut timp sa coaca paine dospita si au copt, in schimb, painea nedospita cunoscuta sub numele de "matzah".
2. Charoset – un amestec de nuci macinate, mere, scortisoara si miere, care simbolizeaza mortarul folosit de sclavii evrei in Egipt pentru contructiile Faraonului.
3. ou – se foloseste un ou fiert tare pentru a simboliza viata si renasterea
4. apa sarata – oul se inmoaie in apa sarata care simbolizeaza atat lacrimile provocate de opresiune, cat si cele produse de bucuria libertatii
5. marror – acesta este hrean foarte amar care simbolizeaza greutatile sclaviei.
6. karpas – este un amestec de cartofi fierti sau ridichi si patrunjel care se inmoaie in apa sarata si simbolizeaza atat subnutritia sclavilor evrei, cat si noul anotimp al primaverii
7. Z"roah – aceasta bucata de carne, reprezentata cateodata de un os, simbolizeaza mielul pascal si se refera la salvarea evreilor de catre Dumnezeu din sclavia Egiptului. Sederul de Pesah nu simbolizeaza numai o sarbatoare a eliberarii din sclavie, ci si o perpetua reafirmare a credintei in Dumnezeu.
Asa… ca o mica curiozitate amuzanta o sa amintesc de mitzvoturile(obligatiile, codul de comportament) pentru Seder - exista 7 mitzvoturi diferite. Primele doua deriva direct din Torah, iar celelalte provin de la rabini:
1. povestea exodului
2. mancatul de matzah
3. mancatul marror-ului
4. mancatul Aficomenului(o bucata de matzah suplimentara pentru desert, ca amintire a darului de Pesah)
5. spunerea Hallel-ului(psalmi de lauda)
6. bautul a 4 pahare de vin ( se prefera vinul, dar este permis si sucul de struguri)
7. simularea unor acte de libertate si aristocratie – sezutul pe o pernita si/sau statul intins in timp ce evreii mananca si beau.
Si o ultima clarificare: cuvantul "pesah" poate fi despartit in doua cuvinte: "peh"("gura") si "sach"("a vorbi"). Porunca data evreilor de a-si aminti "in fiecare zi din viata noastra"(Deuteronom) de exod, totusi, de Pesah nu este de ajuns sa-si aminteasca, ci trebuie sa si spuna povestea exodului si sa vorbeasca despre ea pe indelete.
Noi am facut un Seder…hibrid, adica eu si neamul meu(parintii si sora), plus ingrijitoarea basarabeanca a soacrei mele am sarbatorit Buna Vestire, iar Dan si cu Vivi au sarbatorit, in felul lor, Pesah
Asa ca am avut meniu , la fel, hibrid, care ne-a facut placere tuturor, pana la urma.
Pe masa a stat, la loc de cinste, matzah.
Am avut si marror(de care nu s-au atins nici macar evreii
), am gustat un strop de Charoset(ne-a placut, dar romanii TOTUSI nu prea doresc sa inceapa cu dulce o masa…), apoi am trecut la masa propriu-zisa.
Evreii au mancat gefultefish-ul traditional, au gustat si neamurile mele, eu nu m-am atins, ca nu-mi place!
Am avut supa de curcan cu kneidlach
Iata reteta:
KNEIDLACH (galuste din faina de matzah)
Ingrediente:
5 linguri si jumatate(aprox. 80 ml) ulei de masline
8 linguri(aprox.120 ml) apa rece
2 oua
1/2 lingurita de sare
aprox. 240-250 g faina de matzah
Preparare:
Se amesteca ingredientele in ordinea listarii pana la perfecta omogenizare. Se acopera vasul si se da la frigider pentru o ora.
Se umezesc palmele si se formeaza bile de aproximativ aceeasi marime – ies, de regula, cam 15, de marime potrivita unor galuste frumusele.
Galustele se fierb in apa sarata, la foc mic, pentru aproximativ 30 min sau mai mult, pana se ridica la suprafata si sunt bine fierte.
Se pot fierbe si in supa, dar soacra mea prefera sa le fiarba separat si sa le adauge in supa.
Am mancat toti crap umplut, facut dupa reteta mea, pe pat de legume, umplut cu orez, ceapa calita, seminte de pin, migdale si cateva stafide. NE-AM BATUT pe el!
Apoi am avut rata la cuptor, acompaniata de varza de Bruxelles sote si castane cu sos dulce/iute/sarat
Atat la crap cat si la rata soacra mea a facut o alta specialitate traditionala de Pesah
Iata si aceasta reteta:
LATKES(LOTKIS)
3 oua usor batute
120 g faina de matzah
4 linguri de apa(aprox. 60 ml)
1/2 lingurita sare
Optional, se adauga(functie de cum se doresc – dulci sau sarate): putin zahar, scortisoara, nucsoara, pudra de ghimbir sau praf de ceapa, pudra de usturoi, piper
Ulei, pentru prajit
Se combina toate ingredientele si se incinge uleiul in tigaie. Se ia cu lingura si se toarna in uleiul incins, lasandu-se sa se aureasca pe ambele parti.
Din cand in cand, daca e nevoie, se adauga putina apa la amestec, pentru ca se ingroasa foarte repede!
Lotchisurile se scot pe hartie absorbanta si se servesc calde, dar pot fi mancate si reci.
Topingurile pot fi din fructe proaspete, gem, zahar, branza sarata, iaurt sau sos de fructe. Pot fi, de asemena, servite langa carne si sos.
Pentru ca de Pesah nu se poate, macar din respect, sa ai ceva cu faina, am facut ca desert terina cu fructe a dragei mele Foxxy(multumesc a mia oara pentru reteta!). Evident ca eu nu am nici rabdare, nici putere si , mai nou, nici timp, sa fac chestii ATAT DE FRUMOASE ca Maya, dar…
Ca sa nu mai zic nimic despre talent.........
La final, va pun doua felicitari hazlii pentru Pesah si o ilustratie a unui artist celebru, Devis Grebu, a carui prietena am onoarea sa fiu. In desen, zidurile Ierusalimului sunt din matzah, iar soarele e tot din matzah, taiat in forma stelei lui David(BTW:in ebraica nu se spune "steaua lui David", ci "scutul lui David" – pentru cine e curios)
Ce facem azi si maine o sa postez cu prima ocazie, azi doar chefuim, ca si ieri, cand am sarbatorit ziua in care ne-am cunoscut – buna pacaleala de 1 aprilie!!
))))))))
Va pup si va doresc numai bine! Iar celor care au de ieri sarbatoare le doresc sa aiba Pasti cu lumina si pace sufleteasca!
Ajutor
).
o splendoare! Mi-ar placea si mie o floricica de asta, rosie, la mine pe pervaz..... 
Mai am de cautat, pana gasesc. 
o splendoare! Mi-ar placea si mie o floricica de asta, rosie, la mine pe pervaz..... 
Mai am de cautat, pana gasesc. 
si-ti multumesc pentru urari
Postat 01 April 2013 - 08:28 PM