Nu o sa va pun poze cu orasul, cu obiectivele turistice pe care le puteti vedea oriunde pe net, o sa ma rezum sa va fac o mica prezentare culinara a acestui oras, care din acest punct de vedere a fost exact pe gustul meu. Am luat in calcul de citeva ori si recomandari de pe tripadvisor, de exemplu, sau din alte surse, dar de cel putin tot atitea ori am intrat sa micam pur si simplu unde s-a nimerit si de fiecare data experienta a fost la fel de reusita din punct de vedere culinar ca la cele cu recomandari.
Unul dintre lucrurile cu care nu eram familiarizata era faptul ca bucataria lor nu are, sau are foarte putin, un specific local. Bucataria lor include ce au mai bun bucatariile vecinilor: gulas de la unguri, ciolan cu varza si galuste de piinede la nemti, cirnati picanti si mai putin picanti sau chiar fara niciun gust de la austrieci, supa de ceapa de la... de la cine o fi?! ca vecini cu francezii nu sint


Aoleu, cit am scris, nici eu nu m-as citi daca n-as sti ce interesant e tot ce-am scris mai sus

Acum voi pune poze cu mincare, fireste, si cu citeva foarte scurte descrieri ale localurilor si a preparatelor, daca o sa consider ca merita si daca o sa mai am chef, ca deja ma gindesc sa scurtez cit pot

Prima masa a fost in seara in care am ajuns. Am cautat in ghidul turistic al Pragai (pe care ni-l daduse soferul care ne-a luat de la aeroport) un loc in apropierea hotelului, pentru ca fusese o zi obositoare pentru noi si aveam nevoie de relache (se citeste relaș). Restaurantele se numesc RESTAURACE, nu stiu cum se pronunta pentru ca mie mi-a placut varianta asa cum se scrie: res-ta-u-race

Intrarea in restaurant

atmosfera - omul din fata restaurantului isi lua din cind in cind acordeonul, armonica sau ce era aia si cinta cu foc si patos citeva bucati care te duceau cu gindul exact la perioadele cind nu exista youtube, tonomate sau orgi electronice cu care sa te delecteze patronul in timp ce-ti inghiti dumicatul

Niste tablouri pe pereti foarte haioase, numai astea mi-au iesit publicabile


Si mincarea: supa de ceapa - din pacate nu am retinut numele original, ziceti voi "onion soup" ca inteleg ei

Crutoanele erau prajite sau facute intr-un fel, in ulei, au ramas crocante pina am terminat si ultima lingura de supa, intr-un cuvint a fost excelenta!
Apoi: eu- gulas - cu galuste, natural

Sotul meu-friptura de porc cu sorici pe ea, cu galuste de piine, cu ceapa prajita si varza ca garnitura, eu am combinat din amindoua, pentru ca pot



Asaaa, deci totul stropit cu bere.

Mi-a placut ca desi de la inceput am zis doar "doua beri", fara sa specificam marimea, mie mi-a adus una de 500 ml iar sotului meu una de 1 l, s-o fi uitat putin la gabaritele noastre si si-o fi dat seama ca nu sint de cursa lunga.
Revin, daca mai vreti si ma mai suportati
