[Lapona Enigel]

Am mai abordat asa mai in treacat, mai in serios, din diverse perspective, subiectul tarii muma. Anul asta a fost plin de comemorari de tot felul, multe cu un layout (sic!) inca reminiscent comunist.

Asa cum spune si articolul, pe care l-am preluat de la George Moise, tanarul si, dupa parerea mea si cu siguranta nu doar a mea, un foarte talentat scriitor contemporan pe care Arcadia ni l-a facut cunoscut de ceva ani chiar aici pe forum, "în marea de ipocrizie comemorativă care ne-a inundat în ultimele luni, apariția și dispariția acestui adolescent chinez devine impresionantă: așa arată un omagiu" . Deschid topicul asta pentru a putea schimba opinii, idealuri, nadufuri, dezamagiri, sperante, vise, perceptii, dorinte so orice altceva va doriti (exclus injurii si ocari !) vis-à-vis de numitorul nostru comun: acasa.

Deocamdata, sa va pun articolul mentionat mai sus:

https://recorder.ro/...wG3Y5n6k1mH6L6U
Inevitabil mi-a venit in minte : "tara mea de dor", asa ca am recitit versurile:
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

[Lapona Enigel]

Nu? Nu are nimeni chef de discutii civico-sociale, politice, literare, sarcastice, etc. pe tema? Haidi uäi, sa punem punctele pe "i"-uri, ca in cazul natiei noastre e vorba de multe puncte si de tot atatea "i"-uri.

Bine, atunci va mai pun ceva
 50685980_10218108112552955_237167999595839488_n.jpg (123.06K)
Number of downloads: 0
Prea adevarat asta cu "campionii bascaliei".
A-propos de versul "Lasa ca merge si asa!", tot imi spune mai in gluma mai in serios un amic mai mereu, ei, hai, lasati asa... Cred ca e unul din aspectele des observate care ma scot din sarite si pe care il surprind de multe ori la mine...mai si culmea, nu mi-l pot corecta niciodata cand ma gasesc in situatii mai altfel cand am de-a face fartati de-ai nostri, fie in tara, fie aici.

Am mai spus si pe la han ca la ultimul pachet pe care l-am trimis acasa se schimbase soferul care colecta pachetele. Ani de zile am avut de-a face cu un sofer care era foarte corect, niciodata nu am observat vreun gest, vreo remarca ori comportament nelalocul lui. Omul isi facea treaba constiincios, venea cand spunea, ma suna cand stia ca ajunge si si ajungea cand spunea. De data asta a venit unu' mai tanar si , evident, nou in circuit. Sau cel putin cam asa dadea de inteles. Imi ia pachetul, il cantarim, iese un pret cu virgula.

Aveam doar bancnote. I-am dat ceva si 5 la care a reactionat ti-pic cu facut ca se cauta prin buzunare, ca sa stiti ca nu am marunt (aiurea, ca firma inregistrata aici care isi face treaba numai cu cash de la client pot sa bag mana in foc ca avea). Nu stiu ca o fi fost frigul, ca or fi fost creierii diminetii si eu ma grabeam sa mai apuc jumate de ora de somn inainte sa merg la servici, ma surprind ca ii spun, ei ,hai, lasati asa! Vorbim de o diferenta de 4 euro. Evident ca nu are nimic de-a face cu zgarcenia ci efectiv cu rigorile unei relatii strict profesionale ofertant servicii-client.

Am plecat si zau ca nu am mai pus geana pe geana , fiind catranita pe mine insami pentru ca nu pricep de ce nu ma pot comporta conform dreptului meu de client cand vine vorba de situatii din astea cu romani...
De asemenea, ce nu s-a schimbat de la revolutie incoace - datul restului. Ori-unde ai fi! Vorbesc de orice fel de servicii, ca ai cumparat ceva intr-un supermarket de linie, gen Kaufland ori ca te duci si platesti lumina. Si la ora actuala nu se da restul omului pana la ultima centima pe motiv ca nu exista centime sufieciente! , adica nu se respecta clientul. Si nici clientul nu face uz raspicat de dreptul lui astfel incat sa nu se mai reitereze practicile de genul.

Pri poate m-am teutonizat eu complet...aiurea! Asa am fost mereu si inainte si dupa viata in afara tarii. Voi cum vedeti chestiile de genul?

[Geany]

Eu ma feresc de obicei de subiecte care pot fi spinoase si care poate ma depasesc ,totusi referitor la prima parte despre baiatul chinez care era fascinat de Romania si isi dorea sa o viziteze si sa o cunoasca,nu pot sa nu ma intreb la varsta sa de 16 ani ,cum de era singur intr-o tara atat de indepartata cu o cultura atat de diferita,nu avea parinti ingrijorati pt. el?! de unde avea bani?! ceva nu e ok. acolo,zic eu...De altfel chiar daca intentiile sale cu siguranta erau cele mai bune lipsa de experienta si-a spus cuvantul,a sarit din tren in timpul mersului si s-a lovit mortal la cap de o borna kilometrica eu nu gasesc altceva de adaugat decat ca e f. trist ce s-a intamplat ar fi avut toata viata inainte...
Avand in vedere ca topicul se numeste ,tara mea de glorii tara mea de dor, pot sa spun ca eu vad o Romanie f. frumoasa cu bune si cu rele asa cum este ea.Am citit de-a lungul timpului diverse impresii ale turistilor straini despre Romania,f. multi au ramas impresionati de frumusetea tarii,si multi au spus ca venisera cu idei preconcepute,ca asa auzisera dar ca nu era nimic adevarat si ca au ramas placut surprinsi.
O sa dau cateva citate ...

„Mulţi oameni nu consideră România o destinaţie frumoasă. Această ţară est-europeană, situată între Bulgaria şi Ungaria, nu este un loc în care turiştii se îngrămădesc; aici a existat comunismul şi trăiesc vampirii, aşa că te gândeşti că nu e o ţară în care te poţi distra, nu? Ei bine, eşti departe de adevăr“, scrie o americană pe blogul său, „A dangerous business“.

Amanda Williams spune despre România că este o ţară care încă se reface după căderea comunismului, dar că este un loc mai interesant de vizitat decât multe altele. „Şi, ca să ştiţi, cât am fost acolo, n-am întâlnit niciun vampir“, dă asigurări tânăra Amanda.
România, pur şi simplu, îţi ia minţile. „Abia aşteptam să călătoresc acolo, dar ţara mi-a depăşit aşteptările“, adaugă Amanda. Ea a întocmit o listă cu toate lucrurile care au făcut-o să îndrăgească România ca destinaţie turistică şi a scris o postare cu titlul „De ce ar trebui să vizitaţi România chiar acum“.

Mi-a placut aici ca a subliniat exact chintesenta ,a inteles ca suntem o tara care se reface inca dupa caderea comunismului ceea ce explica multe sau chiar totul...
Eu nu urmaresc las fierbinti dar domnul Geany si parintii mei urmaresc si vecini,prieteni cunostinte,asta a devenit virala ...http://www.facebook....55696837162266/

''peisajul rural, oraşele medievale, oamenii… România are foarte multe surprize de dezvăluit. Oraşe precum Sighişoara şi Braşov sunt foarte atractive şi colorate, iar peisajul rural este aproape neatins în multe părţi ale ţării. Localurile? Sunt pline de oameni minunaţi care vor fi extraordinar de fericiţi să vă mulţumească şi să vă vorbească despre ţara lor..
Aproape toată lumea din ţară se descurcă în engleză, mai ales tinerii. Asta face din România o destinaţie uşor de străbătut şi astfel ajungi să cunoşti obiceiurile locale şi pe localnici destul de bine.România nu abundă de turişti, aşa că tradiţiile, cum ar fi ţuica de casă, ţesutul şi sculptatul în lemn, sunt încă parte din viaţa de zi cu zi. Tot aici se găsesc locuri ciudate şi interesante, cum ar fi Cimitirul Vesel din Săpânţa. Satele sunt sate în adevăratul sens al cuvântului şi vacile încă se întorc singure seara acasă.Aşa că, dacă vă gândiţi să vizitaţi România, faceţi-o acum!“, este sfatul Amandei.''

Artur Pompka, 27 de ani, contabil, Polonia
„Românii dau bacșiș peste tot. În taxi, la coafor, la cosmetician. În Polonia, și cred că în multe alte țări, bacșișurile se lasă numai la restaurant. A fost foarte ciudat pentru mine la început să văd cum oamenii dădeau bacșiș după ce se tundeau. La mine în țară ai o listă de prețuri și plătești cât scrie acolo. Ar fi puțin ciudat să le las bacșiș frizerilor din Polonia, dar cred că nu s-ar plânge dacă aș face-o.''

Aici apropo de experienta ta neplacuta Laponel' si imi pare rau ca ai patit asta si ca ai ramas cu un gust amar...Si continua cu obiceiurile noastre culinare..

''Românii mănâncă aproape orice cu pâine. Am văzut oameni cum mâncau supe, feluri cu carne și multe altele cu pâine. Și în Polonia avem mâncăruri care se servesc cu pâine, chiar dacă nu la fel de mult ca aici. Dar cel mai ciudat a fost să văd cum în România mănâncă până și piureul de cartofi cu pâine.

O altă ciudățenie este «curentul» specific românesc. Nimeni nu ar deschide un geam în tramvai, chiar dacă sunt 35 de grade afară. La fel și la birou – nu dau drumul la aerul condiționat și nici nu deschid geamul. Toată lumea se teme de curent, care se pare că poate dăuna grav sănătății, în țara asta. Asta e chestia care mă enervează cel mai tare. Când temperatura din birou depășește 25-26 de grade, chiar e imposibil să muncești.

Christian Gesellmann, 31, jurnalist, Germania

„Primul lucru pe care l-am observat aici a fost religiozitatea. Oamenii se închină de câte ori trec pe lângă o biserică. Chiar și oameni care nu au o mină religioasă. Prima dată când am văzut asta a fost în autobuz, când o femeie care stătea pe scaun în fața mea a început să se închine. Nu știam ce se întâmplă, m-am gândit că poate port eu vreo pentagramă pe tricou și nu știu.

Când am vizitat-o pe bunica iubitei mele într-un sat din România, am intrat pe străduță și am văzut cuiburi de barză pe fiecare stâlp. Mi s-a părut incredibil. În Germania, venirea unei berze este subiect pentru ziarele locale. Am văzut măgari, oi, tot felul de animale pe aceeași pajiște. Asta e ceva ce nu poți vedea în Germania. Cât timp am fost în curtea bunicii, m-am simțit super stupid. Mi-am dat seama că nu aveam niciun fel de tehnici de supraviețuire, nu atinsesem niciodată o capră și nu luasem niciodată ouăle de sub o găină. La țară, în România, vegetația este mult mai variată și mai sălbatică. În Germania, unde e un lan de porumb, păi e doar porumb! Nu sunt maci, ciulini sau orice alt fel de buruieni. Doar porumb.

Să împarți cu alții și să împrumuți bani și altele e ceva foarte obișnuit în România. În Germania, nu împrumuți bani de la un prieten nici dacă rămâi fără. De fapt, în Germania, nu rămâi fără bani, pentru că îți planifici în așa fel încât să nu se întâmple asta. În plus, în Germania oamenii pur și simplu au mai mulți bani.

Am mai observat că în România femeile folosesc tot felul de chestii ciudate, ca mălai sau cafea, ca să-și curețe fața sau mușețel sau ulei de măsline să se demachieze. Știu mai multe despre cum să se folosească de lucruri pe care nu trebuie să dea mulți bani. Aici văd în băi foarte multe ustensile de bucătărie folosite în scopuri cosmetice.”


Stephen Ianno, 24, profesor, SUA
„Ce mă șochează în România sunt toate oile de aici. Îmi place să văd turme de oi și capre când merg la țară. E un detaliu încântător pe care nu îl vezi niciodată în America. Și nu numai oi, vezi și vaci, și cai pe la sate și prin munți. Mi se înmoaie inima când văd o căruță de bușteni sau fân trasă de un cal. Pe de altă parte, de când m-am mutat la București, orașul a scăpat de 90 % dintre câinii vagabonzi, ceea ce foarte bine, dar pe strada unde lucrez eu este un adăpost administrat de primărie, unde se știe că animalele sunt masacrate. În unele zile plutește în aer un miros înțepător de la incinerarea câinilor.”

Atefeh T., 40, casnică, Iran

„Când am mers prima dată la piață în România, nu înțelegeam ce este cu alea două-trei fire de pătrunjel dintr-o legătură. La noi, în Iran, pătrunjelul, toată verdeața, se vând cu brațul! Când mama mea merge la piață în Teheran, cumpără pătrunjel la kilogram! Se întoarce acasă cu zece kilograme de verdeață.''

Kaksa K., 51, bucătăreasă, Turcia

M-am mirat că aruncați cu bani la înmormântare. Treceam o dată pe stradă când era alai de înmormântare și lumea arunca cu bani. I-am luat, că erau așa, pe jos, și mi-am luat un pachet de țigări cu ei.”


Nikolai Yotov, 30, specialist comunicare, Bulgaria

„Ceea ce îmi trezește mereu curiozitatea este regionalizarea extrem de pronunțată și profund împământenită în psihologia românească. La aproape o sută de ani de la Unire, încă se vorbește despre cum sunt ardelenii, comparați cu oltenii și cei din Muntenia sau Moldova, făcându-se referire la regiune, desigur, și nu la țara vecină. Mă suprind dialectele, regionalismele și obiceiurile în ceea ce privește muzica, ținutele sau mâncărurile unei zone din aceeași țară.”

Cam astea sunt cateva aspecte despre tara noastra vazute prin ochii strainilor,cum spuneam romania cu bune si cu rele,dar si cu frumusetile ei,chiar si printul Charles e fascinat si revine mereu ,daca aveti putina rabdare sa va rupeti putin din timpul vostru pretios poate o sa va placa asta http://www.youtube.c...h?v=1zRpa5zJNF0 si asta http://www.youtube.c...h?v=fW3mt_5ITS4 cam asta e Romania frumoasa asa cum e ea cu bune si cu rele

Aceasta postare a fost editata de Geany: 29 January 2019 - 11:02 PM

[bristena]

Per mine ma'nerviaza (🙂) - multe in romanica noastra draga - dar... supermarket, cumparaturi, ajungi la casa, total 17,94 lei , casiera zice "18 lei, doamna", "17,94" zic io, "pai, nu am 6 bani sa.ti dau rest" "de ce nu aveti?" io politicoasa, "pai, nu.i ia numeri, toti lasa maruntisul", "io nu.l las, vreau destul de 6 bani"
Nu.i de zgarcenie, ii chestie de corectitudine, parerea mea, nu ai maruntisul ala, spune.mi cinstit, nu am marunt si "rotunjesc" eu, nu tu, asa cum procedezi mi se pare furt per fata
Dar, repet, asta.i parerea mea

[Lapona Enigel]

@ Bristena, scumpa mea, deci nu sunt eu cu capul, nu? Exact la asta ma refer si eu!!! Doamneee, rasuflu usurata! Ok, si acuma iar ma-niervez si ma-ntreb si eu ca si concitadinul meu renumit, Tanase: Pai...di cie?
@Geany: Pai...a vorbi despre tara noastra, cea cu bune si rele, dar pe care imi place sa cred ca o iubim toti, indiferent ca traim in ori in afara granitelor ei, este ca mersul pe sarma, clar. Insa, eu cred ca ne-am facut totusi maricei, au trecut 100 de ani de la unire, 30 de la revolutie si 12 de cand Romania este membra a Uniunii Europene. Cu atat mai mult cred ca e cazul sa vorbim realist si la obiect, si sa ii zganciulim , cat se poate de factic, bubele , astfel in cat sa sparga si sa curga odata tot puroiul din ele. Evident, asta inseamna sa ne admitem noua insine ca, poate, ca natie, avem totusi cateva chestiuni de remediat astfel incat sa putem da inainte.

Ce ati puncta ca fiind pozitiv, de apreciat la romani si Romania si ce considerati absolut inacceptabil?

De exemplu, mie mi se pare extraordinara legatura romanului si a romanilor cu natura si mediul inconjurator, lucru care se datoreaza probabil si procentajului destul de ridicat de populatie rurala si spatiu rural.
In schimb...lipsa simtului civic , cu tot ce inseamna el, inclusiv responsabilitatea patriotica (atentie, nu vorbesc de acea mandrie cliseu pe care o gasim la libero pe platforme de socializare gen FB si care se manifesta in speta pe la zilele de sarbatoare sus numite) fata nu doar de generatia contemporana ci si fata de cele care urmeaza. mi se pare infiorator si trist...tare trist. Nu ma refer doar la catastrofala clasa politica si administrativa ci si la nivel personal...

[Geany]

Puteti sa va suparati pe mine dar ...despre maruntis ca si rest,eu am lucrat in comert nu la supermarketuri ci magazinase cu patron,pot sa spun ca in multe cazuri ,nu in toate cazurile ca nu e padure fara uscaturi,nu e vina vanzatoarei,si o sa va spun si de ce din experienta mea proprie,la sf. programului iti ia toti banii din casa,lasa f. putin pt. rest,dimineata nu ai rest decat pt. primii 2-3 clienti,apoi daca nu vine omul cu bani fixi nu prea ai ce sa faci,apoi in cursul zilei iti vin distribuitorii de marfa care iau comanda pt. ce mai trebuie si vor a fi platiti pt. ceea ce s-a vandut pana atunci si scoti din casa si ii faci plata si iar ramai fara nici un ban in casa,vine clientul vrea rest de unde sa ii dai?! asta pt. ca toti patronii s-au trezit ca pot deschide o afacere, un magazin ,fara nici o pregatire si nici o afinitate pt. acest domeniu,apoi cea mai mare prostie a fost ca s-au pus pe piata monedele de 1 banut care nu au nici o valoare si nu se gasesc pe piata,astfel incat la monedele care sunt pe piata era normal sa fie monede de 5 bani ,10 bani,50 de bani, si atunci si preturile ar fi fost facute ca atare fara X,99 care de fapt e pt. fraieri

Despre faptul ca am crescut Laponel imi pare rau sa iti spun dar nu,inca nu,chiar dupa atatia ani,pana nu se duce generatia aia care sunt acum la varsta a doua spre varsta a treia,nu se va produce schimbarea pe care o asteptati,iar generatia tanara care vine din urma din pacate nu promite prea mult dar poate ca sunt eu prea pesimista,poate ca nu va fi asa..

Nu va suparati pe mine ,e doar opinia mea si poate gresesc ,eu v-am spus cu toata sinceritatea mea ceea ce gandesc eu ,

[Geany]

Ce mi se pare mie absolut inacceptabil?! Birocratia adusa pana in faza de tampenie,starea drumurilor si a transporturilor in comun,shpaga in spitale unde inca se moare cu zile si starea infecta in care se afla acestea si scolile .

[adi_edi]

Traind in afara tarii, am aflat ca se poate trai si altfel, nu doar "asa".
Cand mergem de obicei nu prea avem timp sa ne lovim de realitatea celor care traiesc in Romania, dar am si eu cateva mostre.
Ca ziceati de rest la magazin - ii spun vanzatoarei ca mi-a dat rest mai mult decat trebuia, insa se uita la mine cu o privire ucigatoare, cum imi permit sa o insult? asa ca ma las pagubasa...
Alta -ma duc cu sora-mea la spital, avea "programare" intr-o anumita zi. Programarile astea sunt doar cu numele, te duci la prima ora, ca nu stii la ce ora o sa-l vezi pe doctor. Stai pe coridor, habar n-ai dupa cine urmezi - noroc ca nu-s multi, asa ca avem idee cam dupa cine vine randul sorei mele. Insa vine o cucoana, si drept spre usa cabinetului o ia. Eu stateam pe un scaun mai departe, insa cand am vazut-o habar n-am cum am ajuns la usa inaintea ei. Ii zic doamna, oamenii astia au venit inaintea dumneavoastra. Se uita cu totii la mine cu gura cascata pret de cateva momente, apoi ceilalti incep incet-incet sa vocifereze, da, eu sunt aici de la 7, da, si eu... N-a intrat cucoana pana am plecat noi, nu stiu ce s-o fi intamplat dupa aia.
Avem, cum ziceti, o tara frumoasa, peisaje superbe si locuri incarcate de istorie, imi place ca se pun in valoare; uneori nu chiar in cel mai fericit mod. De exemplu am fost foarte incantata de castelul de la Hunedoara, si am vrut sa cumpar ceva suveniruri. Insa majoritatea erau niste chestii de prost gust, ori exagerat de scumpe, ori "made in China" (asta e ceva universal cred, sunt si aici suveniruri canadiene made tot acolo). Ne-am nimerit si la Oradea tot la un festival medieval, foarte mult ne-a placut.

Aceasta postare a fost editata de adi_edi: 30 January 2019 - 12:56 AM

[black_cat]

adi_edi, la 30 January 2019 - 12:55 AM, a spus:

Traind in afara tarii, am aflat ca se poate trai si altfel, nu doar "asa".
Cand mergem de obicei nu prea avem timp sa ne lovim de realitatea celor care traiesc in Romania, dar am si eu cateva mostre.
Ca ziceati de rest la magazin - ii spun vanzatoarei ca mi-a dat rest mai mult decat trebuia, insa se uita la mine cu o privire ucigatoare, cum imi permit sa o insult? asa ca ma las pagubasa...
Alta -ma duc cu sora-mea la spital, avea "programare" intr-o anumita zi. Programarile astea sunt doar cu numele, te duci la prima ora, ca nu stii la ce ora o sa-l vezi pe doctor. Stai pe coridor, habar n-ai dupa cine urmezi - noroc ca nu-s multi, asa ca avem idee cam dupa cine vine randul sorei mele. Insa vine o cucoana, si drept spre usa cabinetului o ia. Eu stateam pe un scaun mai departe, insa cand am vazut-o habar n-am cum am ajuns la usa inaintea ei. Ii zic doamna, oamenii astia au venit inaintea dumneavoastra. Se uita cu totii la mine cu gura cascata pret de cateva momente, apoi ceilalti incep incet-incet sa vocifereze, da, eu sunt aici de la 7, da, si eu... N-a intrat cucoana pana am plecat noi, nu stiu ce s-o fi intamplat dupa aia.
Avem, cum ziceti, o tara frumoasa, peisaje superbe si locuri incarcate de istorie, imi place ca se pun in valoare; uneori nu chiar in cel mai fericit mod. De exemplu am fost foarte incantata de castelul de la Hunedoara, si am vrut sa cumpar ceva suveniruri. Insa majoritatea erau niste chestii de prost gust, ori exagerat de scumpe, ori "made in China" (asta e ceva universal cred, sunt si aici suveniruri canadiene made tot acolo). Ne-am nimerit si la Oradea tot la un festival medieval, foarte mult ne-a placut.

Moamaaa am zis ca nu comentez la topicul asta dar m-ai lovit la plexul solar cu faza cu taiatul randului. Ma seaca la lingurica pur si simplu. Un exemplu- eram la cofetarie, doua persoane la rand, doua atat! O batranica pe care o servea vanzatoarea si eu dupa ea. Intra o doamna gen caciula si guler de blana , si pac direct in fata mea, mai ca m-a calcat si pe bombeuri. Am vazut rosu, recunosc. I-am zis Doamna draga nu va sfiiti ca eu de fapt nu stateam la rand, am intrat aici doar ca e frig afara. Cica "imi cer scuze ca nu v-am vazut" Ei, cum puiii mei, ca-s si mica tare.

Dar sa zic si de bine, am fost acum cativa ani in Bucuresti cand era noaptea muzeelor. Era si baiatul meu cu prietena lui care e nascuta in Canada cu noi. Atatia tineri frumosi am vazut si dornici de cultura., muzeele desi aglomerate s-au putut vizita civilizat.
Alta intamplare placuta, in martie anul trecut ma intorceam cu trenul de la Bacau spre Bucuresti. Compartimentul unde aveam rezervarea plin ochi de copii de liceu. Deja incercam sa ma intaresc sa rezist la 5 ore de mers in tipete si imbranceli de adolescenti. Dar nu a fost asa, copiii am aflat apoi, veneau de la ceva concurs de informatica de la Piatra Neamt, toti vorbeau aproape ca in soapta sa nu deranjeze ceilalti calatori, foarte respectuosi atat unul cu altul cat si cu profesorii care ii insoteau. Foarte mult mi-au placut.

Aceasta postare a fost editata de black_cat: 30 January 2019 - 01:26 AM

[Geany]

Si eu ma jurasem ca nu postez la topicul asta dar nu am putut ca sa ma abtinez' idem' Blacky' idem...nush' de ce la rand zici ca-s transparenta ,nush' de ce' domnul Geany se enerveaza de numa' ,eu sunt mai zen de felul meu ,lasa bre' ca doar nu pierd trenu' despre calatoritul in compartiment de la Mangalia la Bacau,toata noaptea cu studente,''duoamne''!!!,atat de respectuase ,atat de fine sa nu deranjeze nu am vazut asa ceva deci poate mai e speranta

[alpha]

Geany, la 29 January 2019 - 11:01 PM, a spus:

Eu ma feresc de obicei de subiecte care pot fi spinoase si care poate ma depasesc ,totusi referitor la prima parte despre baiatul chinez care era fascinat de Romania si isi dorea sa o viziteze si sa o cunoasca,nu pot sa nu ma intreb la varsta sa de 16 ani ,cum de era singur intr-o tara atat de indepartata cu o cultura atat de diferita,nu avea parinti ingrijorati pt. el?! de unde avea bani?! ceva nu e ok. acolo,zic eu...De altfel chiar daca intentiile sale cu siguranta erau cele mai bune lipsa de experienta si-a spus cuvantul,a sarit din tren in timpul mersului si

vreau numa' sa zic ca noua ni se pare ciudat, dar asta cu plecatul de-acasa la varste fragede e o chestie normala
Am prietene care sunt implicate intr-o organizatie (una din multe) care cu asta se ocupa. Student exchange home away from home, adica familii de aici primesc copii din alte tari pentru anumite perioade de timp, incepand cu 6 saptamani si terminand cu ani. Fie pentru studii, fie pentru work experience, fie doar pentru imbunatatirea cunostintelor de limba engleza. Din Germania, Franta, America de Sud, Italia, Spania, Japonia, Thailanda, Cambogia, Noua Zeelanda, Taiwan, Coreea de Sud. Astea sunt tari din care am intalnit eu copii prin intermediul lor
Chiar acum una dintre ele are un baiat de 16 ani din Noua Zeelanda. Merge la scoala, calatoreste, joaca rugby si se bucura de experienta. Acum vreo trei ani a avut o fata din Spania care a facut anul 5 de liceu cu Andreea si au ramas bune prietene, tot 16 ani avea cand a venit aici.

Pe langa asta institutiile de invatamant superior sunt pline de copii straini. Institutul Tralee si Universitatea Cork (cu astea am contact direct) au studenti din Orientul indepartat, Arabia Saudita si alte tari arabe, pe langa studentii din Europa. Majoritatea incep la 17 ani si marea majoritate vin din famili care au resurse financiare si sunt dispusi sa plateasca o caruta de bani. Altii isi strang bani din ce muncesc pe ici pe colo si contribuie cat pot la cheltuiala de dragul calatoritului si al experientei. Baiatul din Noua Zeeland a lucrat weekend-uri si seri cu tatal lui la un atelier auto si alte munci - livrat de ziare, tuns iarba, strans pahare prin localuri etc.

[Geany]

Am citit asta http://extranews.ro/...n-care-traiesc/

Mai bine ma duc la retete ,la han, la sa zambim in imagini ,ca acolo e locul meu

Aceasta postare a fost editata de Geany: 30 January 2019 - 12:08 PM

[Lapona Enigel]

Geany si Blacky, reactiile voastre initiale nu ma surprind si sunt constienta ca multi citesc dar putini se incumeta sa scrie. Asta nu dovedeste decat inca o data ca aceasta tema care ne priveste pe toti in modul cel mai direct , mai personal si emotional cu putinta nu poate lasa pe nimeni rece. Cu atat mai mult va invit sa scrieti, despre binele si ne-binele nostru , din noi insine, din noi ca natie si din noi ca spatiu statal si spiritual tipic romanesc.

Nu am timp acum dar cu siguranta o sa revin cu cateva povestiri vis-a-vis de toate situatiile traite de voi personal mai sus. Oare o fi vreuna/vreunul din noi care nu le-a trait pe pielea lui?
Va lasa deocamdata aceste palme figurative date unuia din cei mai incompetenti premieri care s-au perindat pana acum la carma Romaniei. Discursul este deja tradus in romana, exista si varianta originala.

[Lapona Enigel]

Hai sa va mai pun ceva care pe mine ma emotioneaza ori de cate ori vad documentarul asta...

[Lapona Enigel]

Lapona Enigel, la 30 January 2019 - 04:01 PM, a spus:

Hai sa va mai pun ceva care pe mine ma emotioneaza ori de cate ori vad documentarul asta...Iata ramasitele diasporei de acum patru sute de ani Eu personal am de a face prin natura jobului cu multi copii de romani, care vorbesc romana , cu accent, dar se considera germani.

https://www.youtube....h?v=MgJJQMG9X8Y

Aceasta postare a fost editata de Lapona Enigel: 30 January 2019 - 04:23 PM

[black_cat]

alpha, la 30 January 2019 - 11:34 AM, a spus:

Geany, la 29 January 2019 - 11:01 PM, a spus:

Eu ma feresc de obicei de subiecte care pot fi spinoase si care poate ma depasesc ,totusi referitor la prima parte despre baiatul chinez care era fascinat de Romania si isi dorea sa o viziteze si sa o cunoasca,nu pot sa nu ma intreb la varsta sa de 16 ani ,cum de era singur intr-o tara atat de indepartata cu o cultura atat de diferita,nu avea parinti ingrijorati pt. el?! de unde avea bani?! ceva nu e ok. acolo,zic eu...De altfel chiar daca intentiile sale cu siguranta erau cele mai bune lipsa de experienta si-a spus cuvantul,a sarit din tren in timpul mersului si

vreau numa' sa zic ca noua ni se pare ciudat, dar asta cu plecatul de-acasa la varste fragede e o chestie normala
Am prietene care sunt implicate intr-o organizatie (una din multe) care cu asta se ocupa. Student exchange home away from home, adica familii de aici primesc copii din alte tari pentru anumite perioade de timp, incepand cu 6 saptamani si terminand cu ani. Fie pentru studii, fie pentru work experience, fie doar pentru imbunatatirea cunostintelor de limba engleza. Din Germania, Franta, America de Sud, Italia, Spania, Japonia, Thailanda, Cambogia, Noua Zeelanda, Taiwan, Coreea de Sud. Astea sunt tari din care am intalnit eu copii prin intermediul lor
Chiar acum una dintre ele are un baiat de 16 ani din Noua Zeelanda. Merge la scoala, calatoreste, joaca rugby si se bucura de experienta. Acum vreo trei ani a avut o fata din Spania care a facut anul 5 de liceu cu Andreea si au ramas bune prietene, tot 16 ani avea cand a venit aici.

Pe langa asta institutiile de invatamant superior sunt pline de copii straini. Institutul Tralee si Universitatea Cork (cu astea am contact direct) au studenti din Orientul indepartat, Arabia Saudita si alte tari arabe, pe langa studentii din Europa. Majoritatea incep la 17 ani si marea majoritate vin din famili care au resurse financiare si sunt dispusi sa plateasca o caruta de bani. Altii isi strang bani din ce muncesc pe ici pe colo si contribuie cat pot la cheltuiala de dragul calatoritului si al experientei. Baiatul din Noua Zeeland a lucrat weekend-uri si seri cu tatal lui la un atelier auto si alte munci - livrat de ziare, tuns iarba, strans pahare prin localuri etc.

Alpha iti multumesc ca ai explicat atat de frumos si cu rabdare asta cu plecatul de acasa la varste fragede. Acelasi lucru voiam sa spun si eu doar ca nu am stiut cum sa il spun in asa fel incat sa nu para o judecata. Din pacate stiu din familia mea si de la prietenii ramasi in Romania exemple de copiii- destepti, cu note foarte foarte bune la scoala - care la varsta de nu 16 ci chiar 18 ani sint pur si simplu neajutorati in afara familiei si nu din vina lor ci din vina parintilor care nu i-au lasat sa faca absolut nimic singuri, sa mearga undeva singuri. In fine se pare ca desi am zis ca nu scriu am cate ceva de zis totusi.

Aceasta postare a fost editata de black_cat: 30 January 2019 - 04:58 PM

[black_cat]

Lapona Enigel, la 30 January 2019 - 04:23 PM, a spus:

Lapona Enigel, la 30 January 2019 - 04:01 PM, a spus:

Hai sa va mai pun ceva care pe mine ma emotioneaza ori de cate ori vad documentarul asta...Iata ramasitele diasporei de acum patru sute de ani Eu personal am de a face prin natura jobului cu multi copii de romani, care vorbesc romana , cu accent, dar se considera germani.

https://www.youtube....h?v=MgJJQMG9X8Y

Merci Lapona, foarte interesant si impresionant intr-adevar. Nu stiam de aceste comunitati, bravo cui a facut documentarul.

[alpha]

Sper din tot sufletul sa nu fie interpretat ca judecata.
Geany . Ma gandesc ca ne-am adunat aici ca sa impartasim opinii si experiente

Articolul despre tanarul chinez, mi se pare super dramatizat. Pana la urma a fost un accident tragic si i se putea intampla oriunde. E drept ca aici nu cred ca poti deschide usa trenului in mers (n-am fost niciodata cu trenul!) dar mai sunt destule tari unde se poate. A luat o decizie absolut eronata si din pacate a platit cu viata

De acord cu tine, Black, parintii strica pruncii. E greu sa-i lasi sa plece, dar asa invata sa se descurce. Andreea a fost in Spania si in Romania anul trecut (Untold Festival) Nu pot zice ca nu mi-am facut griji, dar de-acum are 18 ani, nu pot s-o tin legata de mine. Scoala e la 100km de-aici. In tara asta oricum nu poate pleca prea departe ca se gata si cade-n apa. Sta la camin de luni pana vineri, sambata si duminica vine acasa pentru ca merge la servici

Scriu pe sarite si mai scurt pt ca mai trebuie si sa-nvart ceva hartii pe-aici. Da, sunt in timpul serviciului

Pe mine ma necajesc tare drumurile din Romania. Ultima data am fost in 2017. A venit cineva dupa noi la Bucuresti. De la Bucuresti la Petrosani am facut vreo 7 ceasuri, ca era noapte si nu vedeai pe unde mergi 340km! cu masina, fara trafic! Parca mergeam prin apa. Tot era negru, nu stioi unde se termina drumul si unde incepe santul. Aprope de intrarea in Petrosani dinspre Defileul Jiului am crezut ca am ajuns in Bagdad! N-aveai cum sa ocolesti gropile. Ocoleai una, dadeai in alta mai mandra si mai adanca
Si spaga si guma in loc de rest ma necajesc, dar n-o sa se schimbe degraba
Sunt si bune, sunt si rele, ca peste tot

[Lapona Enigel]

@ Geany: Vroiam sa iti scriu si eu dar vad ca mi-au luat-o fetele inainte. O sa punctez doar cu cateva mici opinii din punct de vedere profesional. Am in fiecare an de a face cu adolescenti care participa la asemenea programe , atat cu "ai nostri" care sunt plecati fie un semestru fie un an in strainatate si revin apoi, dupa cum s-a mentionat mai sus, in functie de puterea financiara a familiei. Apoi, am de a face cu cei care vin aici din diverse colturi de lume. De exemplu am un elev, Tiago, din Brazilia. A venit cu un program prin Rotary Club, o societate cu membri cu o situatie materiala si sociala de laa solida in sus. Tiago participa la tot curriculum-ul nivelului de a 10-a desi este cu un an mai mare. Este un tanar super dezghetat, are foarte mare incredere in sine, a primit o educatie cat se poate de solida si ma bucur pentru el ca parintii au stiut sa ii puna in mana instrumente cu care sa se descurce pe cont propriu in situatii departe de casa...si e departe!
La fel, cam in aceeasi categorie de varsta am avut intr-un alt curs pe Ryu din Coreea de Sud, total la polul opus. Timida, speriata chiar as spune, desi foarte multi din "ai nostri" sunt foarte saritori si ii "adopta" imediat si ii ajuta foarte mult. Nu a stat mult si s-a intors in Coreea pentru ca am inteles ca tatal era foarte bolnav. Cert e ca acesti tineri aflati in perioada de tranzitie copil-adolescent in toata regula primesc prin experienta asta o educatie extrem de valoroasa pe mai tarziu care se arata a cu mult mai folositoare in viata decat, poate, unele informatii de cultura generala acumulate in scoala.

Dar, ca sa revenim la tipicul romanesc vis-à-vis de aceasta stire:
1. Oare de ce e nevoie de opiniile turistilor pentru a ne deschide ochii asupra unor realitati ori pentru a ne obliga sa privim aceste realitati in fata? Ceea ce nu e nici pe departe suficient, doar sa le privim si sa le acceptam ca atare.
2. Oare cand o sa fie standardele de siguranta si securitate in mijloacele de transport in comun la nivel european? Sa nu mai pomenim de infrastructura transporturilor in comun in sine...
3. Oare cand , cand o sa dispara odata pentru totdeauna fascinatia asta pentru circ si melodrama ieftina din stilul massmediei romanesti? Fratilor, cat am stat in tara m-am uitat la diverse posturi de TV - in general la stiri-...in afara de cativa jurnalisti care inteleg meseria asta si rigorile ei profesionale. Atat circ ieftin nu am vazut de multa vreme...eu aici nu am massmedie romaneasca, ascult doar Radio Iasi. De mica. Bai, adica stirile zilei cuprindeau cat mananca romanii de sarbatori (de la 3 zile in sus) si cat chefuiesc. Melodrama grupa mare. Pana si tonul, accentuarea si inflexiunea vocii prezentatorilor mi se par absolut exagerate si lipsite de profesionalism. Nu , nu vorbesc de toti. Ah, da si tot la stiri: horoscopul In rest, la TV, pane et circensis la liber!
4. Categoric in cazul acestui nefericit copil chinez...ce ironie , nu? L-au omorat tara si cultura pe care le iubea si aprecia atat si pe care dorea sa le descopere, in limba noastra!!! Asadar, in cazul lui, condam lipsa de profesionalism si rigurozitate de care cei responsabili pentru el (banuiesc ca avea ceva indrumatori/dascali/parteneri care l-au instruit) in cazul lui au dat dovada. Nu poti ca gazda sa ignori pericolele si neajunsurile care pot duce la drame de genul si de care este plina tara si sa nu il instruiesti pe copilul ala sa nu faca gesturi necugetate. Am mers de mica cu trenul. Sunt peste tot halte, am vazut sute de situatii similare cu oameni de la tara care sareau din tren pentru ca nu oprea trenul. In cazul lui se cheama ca cei responsabili trebuiau sa dea dovada de putina previziune si sa ii faca lui cunoscut toate pericolele de genul.
Si chiar si asa, sunt de acord cu Alpha, chiar si asa se poate intampla...Imi pre tare rau pentru el. Un pic de prudenta si un pic de atitudine responsabila si , cel mai probabil, si-ar fi dus la bun sfarsit proiectul...

[Lapona Enigel]

@ Toti cei care ati trait situatii similare cu "doamne" (chiar asa, mi se pare mie sau in general sunt mai degraba femeile care dau dovada de un asa comportament?) care au serioase probleme oculare fix cand e vorba de oamenii in spatele carora ar trebui sa se aseze la rand.

Cea mai recenta intamplare traita de mine taman de sarbatori: Ajung, in sfarsit, in orasul natal, despre care imi place sa cred ca e unul cu oameni cat ce cat pasnici si cu bun simt. Ma durea gatul foarte tare, eram obosita si abia asteptam sa ajung acasa. Intru repede intr-o farmacie Sensiblu sa imi iau dropsuri de gat. Inauntru alte doua persoane, eu ma asez cuminte la rand. Erau doar doua ghisee, farmacia mica, stramt. Unul era deja ocupat, in fata mea o doamna. Se elibereaza , ajunge doamna la ghiseu. Intre timp in spatele meu se posteaza o doamna in varsta, pensionara, dupa alura si haine ai fi spus respectabila. Imi sufla efectiv in ceafa. Apare si cealalta farmacista si mamaica ma depaseste razant si se posteaza la ghiseu desi a fost evident invitatia din priviri a farmacistei. Zic, äh, doamna, EU eram la rand. M-a ignorat. Am ramas fara glas...ma gandesc scurt ce fac, las sa-mi plenseasca aorta ori ii plesnesc ei una , figurativ, ovcorz. Intre timp se umpluse micul spatiu din farmacie. Tanti ma ignora scoate nush ce reteta i-o arata febril farmacistei , la care farmacista ii spune deocamdata trebuie sa mai asteptati cu asta , o servesc pe doamna. Si am zis tare: Multumesc, mi se pare logic din moment ce eu eram la rand. La care doamna in varsta: Vai, dar cum sa nu, nu e nici o problema - ea foarte afabila. Ma si am zis tare: Nu era cazul sa mentionati, era mai mult decat evident ca a va baga in fata cu nesimtire nu este absolut nici o problema pentru dumneavoastra. A tacut malc, farmacista a zambit putin jenata...am simtit priviri din toate partile, cu siguranta multe care , probabil ma dojeneau cu repros: Esti tanara, de iei de o biata pensionara...
Nici prin cap nu mi-ar trece sa ii refuz unui om o rugaminte, mai ales in varsta, care , poate, e epuizat, se simte rau, are claustrofobie, stiu eu...si daca mi-ar spune, cu draga inima ii daruiesc cinci minute din timpul meu care e la fel de pretios.

Aceasta postare a fost editata de Lapona Enigel: 30 January 2019 - 08:05 PM