Mie-mi spui cu RON si lei?
Dom'ne...io de uitat limba mea cu care m-am propopsit eu pe lumea asta nu am uitat-o.
Shî nishi graiu' mieu moldovinesc , chit ca-s plecata de tzîsprezece anisori. Evident ca daca ma duc sa tin un discurs unei adunari de literati nu incep cu
carievasîzicî Nu am massmedie romaneasca, nu tu TV, doar Radio Iasi, cand e, si am avut si pauze lungi pana am revenit in tara.
Inca mai gasesc , zic eu, intr-un ritm natural, vocabularul de zi cu zi. Si cred ca asta nu se va schimba niciodata. De fapt...se stie ca limba materna nu se uita, chestie de lingvistica.
Bai...da cu ronii si leii, m-am dus pe copca! In ultimii doi ani am fost mai des in tara si mi-am mai revenit, dar tot ma gandesc, adun, impart, scad. Nope, mereu imi da cu virgula...Pe sora-mea o disper.
Ca sa revin la
servit si cu asta inchei: eu cred ca a cam picat pronumele ala reflexiv din motive fonetice, ca si la
servici/u.
Serves
te-te, te rog! Iata, o triplare a silabei "te" , poate superflua in limba vorbita. La fel si cu "u" -ul din
serviciu. Cuvantul provine din franceza,
service, care, la randul lui, provine din latinescul
servitium. Ma indoiesc ca in romana a intrat direct din latina...Dar cam asa s-ar explica "u"-ul ala. La fel cum, daca se ia in considerare pe cel provenit din franceza, apai "u"-ul ala n-are ce cauta acolo. Dar, e necesar la articolul hotarat "serviciul". Hm...dileme de lingvist. Ignorati-ma, continuati, va rog
Aceasta postare a fost editata de Lapona Enigel: 20 February 2019 - 03:03 PM