Deocamdata sa vedem cate feluri de restaurante ne pune la dispozitie DEXONLINE si sa vedem cu ce mai ramanem
RESTAURÁNT, restaurante, s. n. Unitate de alimentație care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli proprii de consumație; local în care se află o astfel de unitate. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. restaurant.
RESTAURÁNT, restaurante, s. n. Unitate de alimentație publică care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli de mese special amenajate; local în care se află o astfel de unitate. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. restaurant.
RESTAURÁNT, restaurante, s. n. Local public unde se poate mînca contra plată. V. ospătărie. Pe terasa restaurantului cîțiva tineri au isprăvit cina. SADOVEANU, O. VII 226. Amîndoi se opresc multă vreme în fața unui restaurant unde cîntă lăutarii afară. C. PETRESCU, S. 46. Restaurantul era gol. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 11.
RESTAURÁNT s.n. Local unde se consumă mâncăruri și băuturi contra plată. [Pron. -ta-u-, pl. -te, -turi. / < fr. restaurant].
RESTAURÁNT s. n. local public unde se consumă, contra plată, mâncăruri și băuturi. (< fr. restaurant)
RESTAURÁNT ~e n. Local de alimentație publică de categorie superioară. [Sil. -sta-u-] /<fr. restaurant
restaurant n. local public unde se mănâncă.
*restauránt, -ă adj. (fr. restaurant, d. restaurer, a restaura). Care restaurează: aliment restaurant (Rar). S. n., pl. e. Aliment care restaurează (Rar). Birt, locandă, stabiliment unde publicu poate mînca plătind: restaurantu găriĭ.
cabánă-restauránt s. f. Cabană care conține un restaurant ◊ „Duminică la cabana-restaurant «Izvorul rece» de lângă Sinaia.” Sc. 17 VIII 64 p. 2 (din cabană + restaurant)
cantínă-restauránt s. f. ◊ „Cantinele-restaurant se înființează și se organizează prin decizii ale comitetelor executive ale consiliilor populare orășenești, municipale sau județene.” Sc. 25 III 71 p. 2. ◊ „La începutul lunii februarie c. va avea loc o consfătuire cu responsabilii tuturor cantinelor-restaurant din țară.” R.l. 13 I 75 p. 5. ◊ „Primul furnizor al cantinei-restaurant – gospodăria-anexă” I.B. 20 XII 84 p. 4; v. și 11 II 75 p. 1, Sc. 6 XII 75 p. 2 (din cantină + restaurant)
cásă-restauránt s. f. Casă în care s-a deschis un restaurant ◊ „În sfârșit, în spatele casei-restaurant s-a amenajat și o grădină de vară, dominată de umbra părului sub care au stat adesea la un pahar Eminescu și Creangă.” Sc. 29 XII 65 p. 4 (din casă + restaurant)
crámă-restauránt s. f. Restaurant prevăzut cu cramă ◊ „În pivnițele complexului turistic «Minerva» din Craiova s-a deschis o cramă-restaurant de 400 de locuri.” R.l. 31 V 76 p. 5 (din cramă + restaurant)
grădínă-restauránt s. f. Restaurant amenajat într-o grădină, restaurant cu grădină ◊ „În timpul verii e nevoie la Sulina de cel puțin încă o grădină-restaurant.” Sc. 26 VIII 62 p. 2 (din grădină + restaurant)
hotél-restauránt s. n. Hotel în care se află un restaurant ◊ „În jurul pieții au fost construite birourile unor instituții, un hotel-restaurant, un teatru și o sală destinată expozițiilor industriale și comerciale (târguri).” R.l. 1 I 67 p. 3. ◊ „Vila «9 Mai» se reamenajează pentru gradul de confort 1. La sfârșitul lunii iunie, va deveni hotel-restaurant cu 90 de locuri.” R.l. 5 IV 74 p. 5 (din hotel + restaurant, după fr. hôtel-restaurant)
restauránt-berăríe s. n. Restaurant în care (ca băutură) se servește mai ales ori exclusiv bere ◊ „În 19551956 acest restaurant-berărie a fost în întregime renovat.” Cont. 10 III 67 p. 7 (din restaurant + berărie)
restauránt-cabánă s. n. Restaurant amenajat într-o cabană ◊ „Avem un restaurant-cabană în pădurea Adâncata care este nerentabil.” Sc. 11 XII 67 p. 2 (din restaurant + cabană)
restauránt-cantínă s. n. Restaurant cu profil de cantină ◊ „TAPL București ne-a anunțat ieri că a deschis în localul fostului restaurant-cantină din str. Lipscani un nou restaurant cu autoservire, prevăzut cu o linie modernă.” R.l. 24 II 67 p. 3. ◊ „Ar fi mult mai necesare restaurante-cantină.” Cont. 26 II 74 p. 9 (din restaurant + cantină)
restauránt-cherhaná s. n. Restaurant cu specific de cherhana ◊ „De curând, pe malul lacului Siutghiol s-a deschis acest nou restaurant-cherhana.” R.l. 25 VII 69 p. 2 (din restaurant + cherhana)
restauránt-crámă s. n. Restaurant cu specific de cramă ◊ „La subsol se va amenaja un restaurant-cramă ce va fi legat de un alt restaurant care va funcționa la parter.” Sc. 2 IV 78 p. 5. ◊ „Între restaurantul-cramă Universal [...] și restaurantul Bucur [...] există multe puncte comune.” I.B. 14 IX 84 p. 6 (din restaurant + cramă)
restauránt-grădínă s. n. Restaurant cu grădină ◊ „La cunoscutul, greoiul și etc., etc. restaurant-grădină «Miorița», când e sare nu-i mălai [...]” Sc. 11 VIII 67 p. 2 (din restaurant + grădină)
restauránt-hotél-școálă s. n. Restaurant și hotel cu rol de școală ◊ „Înființarea complexului «restaurant-hotel-școală Viilor» are un scop foarte precis: practica elevilor să se desfășoare sub supravegherea instructorilor, în condiții identice cu cele existente în rețeaua de deservire.” I.B. 5 XII 67 p. 4 (din restaurant + hotel + școală)
restauránt-ospătăríe s. n. Restaurant cu specific de birt ◊ „La Călărași și Alexandria s-a deschis câte un restaurant-ospătărie.” Sc. 8 V 62 p. 1 (din restaurant + ospătărie)
restauránt-pensiúne s. n. Restaurant cu specific de pensiune ◊ „Unele restaurante-pensiune refuză să servească elevilor masa de prânz.” I.B. 20 X 69 p. 1; v. și ceainărie-cofetărie (din restaurant + pensiune)
restauránt-pizzeríe s. n. Restaurant cu specific de pizzerie ◊ „[Mafia] dispune, în prezent, de o vastă rețea comercială: restaurante-pizzerii, mari magazine alimentare cu autoservire, întreprinderi de import-export și de turism.” R.l. 18 VII 85 p. 6 (din restaurant + pizzerie, după it. ristorante-pizzeria)
restauránt-terásă s. n. Restaurant pe terasă ◊ „La punctele de îmbarcare au fost construite două restaurante-terasă de toată frumusețea, din sticlă și masă plastică.” Sc. 24 VII 63 p. 3; v. și I.B. 19 V 67 p. 1 (din restaurant + terasă)
restauránt-zahaná s. n. Restaurant cu specific de zahana ◊ „La restaurantul-zahana «Bumbești» am făcut cunoștință cu câteva inovații (nu prea noi, e drept) în materie de măsură: coniacul – cântărit cu... ochiometrul.” I.B. 13 XII 73 p. 3 (din restaurant + zahana)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
restauránt s. n., pl. restauránte
restauránt s. n. (sil. mf. -sta-), pl. restauránte
vagón-restauránt (-ta-u-) s. n., pl. vagoáne-restauránt
vagón-restauránt s. n., pl. vagoáne-restauránt
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
RESTAURÁNT s. local, (înv.) restaurație. (A mâncat într-un ~ de lux.)
RESTAURANT s. local, (înv.) restaurație. (A mîncat într-un ~ de lux.)
iata si definitiile din dex pentru GASTRONOMIE:
gastronomie sf [At: C. NEGRUZZI, I, 286 / E: fr gastronomie] 1 Artă de a prepara mâncăruri alese. 2 Însușire de a aprecia calitatea, gustul mâncărurilor alese.
GASTRONOMÍE s. f. Arta de a prepara mâncăruri alese sau însușirea de a le aprecia calitatea, gustul. – Din fr. gastronomie. GASTRONOMÍE s. f. Arta de a găti bucate bune sau de a le aprecia la valoarea lor. Sfîrșii ospățul meu cu mere zvîntate și cu nuci, adică cu fructe... după toate regulele înalte ale celei mai rafinate gastronomii. HOGAȘ, M. N. 163. O plăcintă pîntecoasă cu o ghirlandă de gugoșele... cap d-operă în gastronomie. NEGRUZZI, S. I. 286.
GASTRONOMÍE s.f. Arta de a prepara mâncăruri alese sau însușirea de a le aprecia valoarea. [Gen. -iei. / cf. fr. gastronomie, gr. gastronomia]
GASTRONOMÍE s. f. arta de a prepara mâncăruri alese sau de a le aprecia. (< fr. gastronomie)
GASTRONOMÍE ~i f. Arta de a prepara mâncăruri gustoase (și priceperea de a le aprecia calitatea). /<fr. gastronomie
gastronomie f. arta de a mânca bine.
*gastronomíe f. (vgr. gastronomía, d. gaster, pîntece, și nómos, lege). Ĭubirea excesivă de mîncărĭ bune și alese.
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
gastronomíe s. f., art. gastronomía, g.-d. gastronomíi, art. gastronomíei
gastronomíe s. f., art. gastronomía, g.-d. gastronomíi, art. gastronomíei
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
GASTRONOMÍE s. artă culinară.
GASTRONOMIE s. artă culinară.
Aceasta postare a fost editata de Daniella: 19 February 2019 - 04:52 PM