adi_edi, la 10 July 2020 - 11:25 PM, a spus:
Lapona Enigel, la 10 July 2020 - 10:22 PM, a spus:
HAHA, ma pregateam sa raspund dupa ce-am vazut ce-i acolo, cand am vazut ca ai scris si tu - fix asa am vrut sa scriu si eu
!
A trebuit sa recitesc ce-am scris. Daca si greselile le facem la fel
, apai eu deja intru la banuieli despre ce au facut parintii nostri
Am vrut sa scriu nici una bucata papila, mi-a iesit nici un papila. Mm, si-asa
mino, la 11 July 2020 - 05:25 AM, a spus:
Lapona Enigel, la 10 July 2020 - 10:22 PM, a spus:
Mie lasa-mi o feliuță din fiecare macar sa le degust, mai putin din ultima, deși cred ca daca era facuta pizza aia cu aluat de cozonac, altfel ar fi stat treaba!
. Cel mai mult m-ar tenta ultima!
Eeeeee, hai! Ati vazut ca pana si barbatii ii impart cu voi, da? Bai, da' totu' pana la mancare
Mino, stii ca glumesc, nu? Ti le cedez pe toate, cu drag
Si iar mi-ai adus aminte de o faza. Tu esti asa un fel de muza proustiana, vad
Tot de undeva din trecut, acum vreo jde ani, datorita fabuloasei inventii FB...descopar ca o fosta colega de liceu si sotul ei erau stabiliti in Berlin de ceva ani. Bucurie mare. Zice bai, hai la mine ca vin si A. si O. din tara, o alta colega de clasa cu sotul ei. Zic bine. Ne intalnim cu totii, veselie mare , eu pe soti nu ii stiam, doar pe fete. Iesim cu totii la bulivar, intr-un cartier faimos pentru fetitele lui dezinvolte, profesioniste si , absolut perfecte, sincer. Respectivul sot, O., isi verbaliza admiratia fara retineri la adresa oricarei reprezentante a acelei clase muncitioare. A., avocatä de profesie , tacea. A doua zi ne ducem iar la bulivar si ne oprim la o cascarabeta din asta faimoasa pentru cartofii ei prajiti - ah, da, caz ca nu stiati , in aceasta tara Pommes (cartofii prajiti cu maioneza si ketchup) sunt un mare fel, o mare exaltare, un mare extaz. Nu ma intrebati de ce, ca nici acum nu am aflat. In fine, ajungem, ne asezam, fiecare isi comanda cate ceva , sotul A.- ei ceva burgeri cu cartofi prajiti cu alea alea, nebunii. Vorbesc aici despre oameni adulti, cu cpii acasa...Ma si la un moment dat, cum bobinam noi acolo, da-i cu bere, da-i cu junkfood, da-i cu poante, A. intinde mana si ia ceva din farfuria sotului, O. Noi, ailaltii, eram aangajati intr-o conversatie, nu am dat importanta. Deodata se ridica O. cu ochii injectati, nici nu apucase sa inghita ce mesteca, si zice cu un ton de am ramas tablou, trantind servetelul peste farfuria aproape plina: Bai, ti-am zis de atatea ori: Nu te atingi de mancarea mea!!! Mama, am zis ca ii si da una acolo, pe loc. Am intepenit cu totii.
Eu si cu cealalta A. am incercat sa dregem busuiocu, mai cu o bere, mai cu o gluma, nu frate, ala plecase, se asezase pe bordura, isi aprinsese o tigara, nevasta dupa el sa il mangaie, aline, ia in brate, sa isi ceara iertare cu lacrimi in glas.
WTF?!?!?! O. este o fire boema, din aia deosebita, neinteleasa, filozof si scriitor de meserie, adica un suflet delicat, care nu se incurca cu chestii din acestea, prozaice, cum ar fi castigatu banului lunar, asiguratul traiului familiei, 'nztelegetzi? In fine, am terminat sejurul, fiecare pe la casa lui, trece vreun anisor. Eu cu A. a mea vorbesc mereu. Imi trimite la um moment dat ceva zice iti arat ceva, dar sa nut e sperii, nu te duci si il jupoi pe ala, nu spui ca de la mine stii. Imi trimite o foto cu A. cu ochiul vanat...am vazut rosu cu picatele de tot felul...nici acum nu as sti sa spun daca de furie impotriva aluia ori de frustrare ca imi erau efectiv legate mainile si nu puteam sa fac nimic...sa spun nimic, sa protestez, sa ma duc sa ii spun fata mea, lasa-l, hai ca vedem noi cum te sustinem, iesi de-acolo
Nu am nici macar umbra unei lipse de respect pentru asemenea indivizi, mi-e o sila infioratoare de ei si singurul pe care il am fata de aceste gunoaie este sa le f*t o tigaie Creuset fix in crestetul capului. Fara nici un regret. Sper ca A. sa fie bine...stiu ca l-am scos din lista mea de FB pe acel nimic si de atunci prea putin am vorbit cu A.,sporadic, poate 0 data la doi-trei ani