Hannibal Lecter: A census taker once tried to test me. I ate his liver with some fava beans and a nice chianti. (Silecence of the Lambs)
iVlkZVAw8Gc
.
Acest Monstru :twisted: sacru al ecranului a re-popularizat cu imensul sau talent bobul in cultura moderna cinematografica si culinara

S-a vorbit pe forum despre fava (faba) dar eu am sa-i spun pe roamaneste. Bob.
Hello, Bob!

Sper sa-mi permiteti sa postez cateva informatii despre el, dat fiind ca a fost cu ceva timp in urma o mica confuzie cu lintea. Apoi voi incerca sa postez si cateva retete, pe masura ce le prepar.
Sa facem cunostinta:

.
Si aici impreuna cu ruda sa muzicala: Fa-soooooo-le-mioooooo!


.
"Bobul (Vicia Faba) este originar din Asia Mica si Africa de nord (Egipt) de unde s-a raspandit, inca inaintea erei noastre, in tarile din sudul si vestul Europei, precum si in rasaritul Asiei. Este o planta anuala, cu radacina pivotanta, fusiforma, care patrunde adanc in pamant, pana la 1 m. Tulpina viguroasa, dreapta, este muchiata si fistulara, cu o inaltime de pana la 1-2 m. Frunzele sunt imparipenate, compuse din 2-4 perechi de foliole eliptice, de culoare verde-cenusiu. Florile sunt mari, de culoare alb-violaceu patate cu puncte negre la aripioare si sunt grupate in raceme scurte, la subsuoara frunzelor (2-9), din care rezulta 1-2-3 pastai la un loc. Fructul este o pastaie cilindrica, mare(6-14 cm), usor umflata, de culoare verde si contine 2-5 seminte comestibile (boabele de bob). La maturitate pastaia capata culoare neagra si este dehiscenta (elibereaza semintele in faza de supramaturare a fructelor).
Caracterul erogen al bobului era cunoscut inca din antichitate, precum si capacitatea acestuia de a intarzia aparitia semnelor de batranete. Din scrierile lui Theophrast si Dioskoride se desprinde cinstirea pe care o acordau vechii greci si romani acestei plante, rezervandu-i-se o zi din an cand era sarbatorita: semintele de bob fiind oferite zeilor. Pana si marele matematician Pitagora, il recomanda discipolilor, datorita proprietarilor sale.Bobul era folosit la fabricarea painii in amestec cu faina de grau, fiind catalogat ca unul din alimentele de baza.Depozitele de seminte cu bob, grau si mazare, descoperite pe teritoriul tarii noastre, precum si in siturile de inhumare ale dacilor, releva ca pe langa destinatia culinara, bobul avea si o dimensiune mitica.
Bobul este cunoscut cu denumirea populara de: boaba, baclale, cochie, fava, pasule. Se cunosc doua varietati comestibile de bob - VICIA FABA varianta MINOR (cu boabele mici, de culoare neagra sau cafenie) si VICIA FABA varianta MAJOR - (cu bobul mare, de culoare alb-cenusiu).
In functie de cerintele de temperatura si luminozitate se disting doua tipuri de bob: ”de iarna” - cu aspect ramificat si perioada lunga de vegetatie, rezistent la frig si ”de primavara” - cu tulpina mica, sensibil la frig si perioada de vegetatie scurta. Exista si o specie salbatica, care este usor toxica.
Desi usor subapreciat, bobul este plin de calitati.
El se impune ca planta alimentara (leguma) datorita continutului bogat in proteine (25-30%), hidrati de carbon (50%), substante grase (1,5%) si nu in ultimul rand de vitamine ca: A, B, C, caroten etc.
De la bob (broad bean, féves, puffbohne) se consuma:
1/ frunzele foarte tinere, datorita continutului mare in vitaminele A, B, C, fie asa crude, presarate cu putina sare, ca salate, avand un gust usor acrisor, fie folosit in prepararea supelor, ciorbelor, piureuri, etc.
2/ pastaile tinere, inainte de a ajunge la maturitate, din care se prepara supe, ciorbe, sote-uri, ghiveciuri (cu sau fara carne), datorita continutului foarte bogat in fier si sulf.
3/ boabele verzi, o adevarata delicatesa, sunt folosite in salate, supe, piure-uri, mamaliga de bob si multe alte feluri de mancaruri.
4/ boabele uscate care sunt recoltate cand pastaile au ajuns la maturitate. Ele se pastreaza, consuma si se pregatesc la fel ca fasolea si mazarea uscata. Din acestea se poate prepara si surogat de cafea.
Consumul regulat al acestor seminte (boabe uscate) este recomandat datorita continutului mare in: proteine, hidrati de carbon, grasimi, celuloza, saruri minerale de: sodiu, potasiu, fosfor, calciu, fier, magneziu si vitaminele A, B1, B2, C etc.
De mentionat este si faptul, ca intreaga planta, constituie un furaj excelent pentru animale si un ingrasamant verde foarte valoros.
Bobul are adevarate virtuti vindecatoare, astfel:
* Este folosit in dietele pentru tratarea obezitatii.
* Cataplasmele, aplicate cu frunze verzi, zdrobite, refac repede pielea afectata de abcese;
* Cataplasmele aplicate extern, pe gat, cu cenusa de bob (obtinuta prin arderea tulpinilor si pastailor), trateaza amigdalita;
* Cu infuzie de flori uscate (se opareste 1 lingura de flori uscate cu 1 cana cu apa clocotita, se acopera 20 min, se strecoara. Se consuma 3 cani /zi) se trateaza cistita, prostatita, colici nefritice, litiaza renala, precum si alte afectiuni renale acute.
* Daca in apa de baie se toarna decoct din flori de bob (se obtine prin fierberea a 3-4 maini de flori intr-un litru de apa, 10 min), durerile reumatismale vor fi diminuate, pana la disparitie.
Florile de bob se recolteaza in lunile iunie-iulie, pe timp frumos si se usca, in strat subtire, la umbra, in locuri uscate si bine aerisite.
* Decoctul de seminte de bob (100g seminte uscate, macinate, se fierb in 1 l apa, timp de 10 min, apoi se lasa acoperit 15 min, se strecoara, iar lichidul rezultat se bea pe parcursul unei zile) este indicat in tratarea albuminuriei, ca diuretic si sedativ in dureri ale cailor urinare.
* Daca planta maruntita se fierbe in vin se obtine un produs eficient in tratarea epilepsiei (2-3 maini de planta la ½ l vin. Se bea cate 1 pahar de 3 ori pe zi)
* Consumata sub forma de mancare (ori care parte comestibila a plantei), bobul intarzie aparitia simptomelor maladiei Parkinson.
* Tulpina, frunzele, florile, pastaile au actiune diuretica si sedativa."
Sursa:
http://www.retetecul...imente/B/bobul/