[laura_lala]

Obezitatea este o condiţie medicală gravă ca rezultat al unui cîstig persistent în greutate (aportul de energie depăsind consumul). Obezitatea severă sau morbidă este definită ca fiind de 45 de kilograme peste greutatea ideală pentru cele mai multe persoane.
Complicaţiile comune obezităţii morbide includ diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia, bolile cardiovasculare, artrita, apnea în somn, o incidenţă crescută a unor tipuri de cancer şi de afectare a calităţii vieţii.
Calitatea vieţii din punct de vedere psiho-social şi economic este afectată de obezitate prin intermediul comorbiditătilor, astfel incat rezoluţia acestora duce la imbunatatirea spectaculoasa a calitatii vietii.

Gradul de obezitate al unei persoane poate fi evaluat prin calcularea indicelui de masă corporală (IMC)

Formula de calcul este:



Calculator pentru Indicele de Masa Corporala: http://www.doctor.in...ulator_imc.html

Numarul celor ce se supun unor intervenţii de chirurgie bariatrică si procentul din bugetele de sănătate dedicate acestei specialităţi au crescut exponenţial in ultimii ani peste tot in lume.
Vom dezvolta aici ceea ce se numeşte abordarea chirurgicală a obezităţii. Exista o mare varietate a procedurilor chirurgicale, ce pot fi clasificate in 3 categorii, funcţie de mecanismul de acţiune:

Restrictive: limitează cantitatea de hrană ingerată

1. Inelul gastric ajustabil de silicon.

O badeletă de silicon plasată la polul superior al stomacului ce creează o punga din care hrana ingerată se deplasează spre stomacul inferior printr-un canal ingust lucru ce duce la micşorarea cantităţii de hrană ingerată la o masă.
Este o procedură reversibilă ce nu implică riscuri nutriţionale majore.



2. Gastroplastia verticală calibrată

Stomacul este secţionat la polul superior pe axul lung si apoi calibrat cu o badeletă/inel de silicon. Metoda este pur restrictivă iar pacienţii invaţă cu timpul un nou stil de alimentaţie conform cu noua arhitectură gastrică.



3. Gastrectomie longitudinală (gastric sleeve)

O procedura ce induce scădere ponderală prin diminuarea cantităţii de hrană ingerată. In cadrul procedurii chirurgul rezectioneaza aprox.60-80% din stomac, transformandu-l intr-un tub gastric ce continuă esofagul. Această procedură poate fi utilizată de sine stătătoare sau ca prima etapă, find urmată intr-un timp ulterior de o procedură malabsortivă transformand procedeul intr-unul mixt.



Malabsorbtive: alterează procesul de digestie. Azi procedeele pur malabsorbtive nu mai sunt recomandate, avand potenţial letal prin alterarea severă a nutriţiei.


Mixte (restrictive+malabsorbtive): scad cantitatea de hrana ingerata si alterea procesul de digestie.

1. Bypass Gastric Roux-en-Y

Este deocamdata cea mai utilizata procedura in SUA si reprezinta un reper la care se raporteaza toate celelalte proceduri. Se practica sectionarea stomacului cu crearea unui nou stomac mic la care se aduce o ansa se intestin subtire, montajul avand forma literei "Y".
Procedura face ca hrana sa evite in drumul ei mare parte din stomac, duodenul si prima parte a jejunuluii, scazand astfel absorbtia elementelor nutritive. Dimensiunea standard a ansei jejunale variaza intre 75-150 cm.



2. Diversie biliopancreatica cu switch duodenal

Procedura contine o gastrectomie longitudinala plus o sectionare a intestinului subtire, cu o prima anastomoza a capatului distal la stomac(detasat anterior de duoden) si o a 2-a anastomoza a finalului primei jumatati de intestin subtire spre finalul celei de-a 2-a.



Reducerea aportului energetic este scopul comun tuturor procedeelor chirurgicale.

Chirurgia bariatrică poate fi practicată deschis(cu taietura) sau laparoscopic(cu mici incizii).
Fiecare intervenţie este caracterizată de beneficii, dezavantaje si riscuri, referindu-ne aici la riscuri legate de interventia in sine, complicatii potenţiale si graficul de scadere ponderală pe termen lung.Raportul risc/beneficii trebuie bine inţeles, astfel incat alegearea sa fie una perfect constientă si asumată. Consilierea profesionistă nu trebuie sa lipsească in procesul deciziei.

Complicatiile pot fi clasificate functie de procedura chirurgicală aleasă.

Decesul poate fi o complicaţie a oricareia din intervenţii.

Cele mai frecvente cauze de mortalitate includ, dar nu se reduc la urmatoarele:

* infectii intraabdominale datorate fistulelor digestive,
* tromboza venoasa profunda cu trombembolism pulmonar secundar sau complicatii cardiorespiratorii.

Complicaţiile pot fi impărţite astfel:

1. Complicaţii intraoperatorii: Legate de anestezie sau de actul operator propriu-zis(hemoragii)
2. Complicaţii postoperatorii imediate (primele 30 zile): Hemoragii, fistule digestive, infectii intraabdominale cauzate de dezuniri ale suturilor intestinale, contaminării ale plăgilor, stenoze digestive, trombembolism pulmonar.
Complicaţii respiratorii: atelectazii, pneumonii, trombembolism pulmonar, apneea in somn, plaman de şoc.
Complicaţii gastrointestinal: ulcer, stenoze la nivelul anastomozelor si ocluzii intestinale
3. Complicaţii tardive (la mai mult de 30 zile): Ulcere(stenoze, obstrucţii), deficite nutritive(proteice, vitaminice, minerale) hernii interne si/sau eventraţii, eţecuri ale scaderii ponderale.

Complicaţii de natură psihologică: Depresii, eşecuri relaţionale, modificări de personalitate.

[laura_lala]

Intrebari frecvente:

1. Este chirurgia bariatrică o metodă facilă de scădere ponderala?

Nu. Potrivit Societăţii Americane de Chirurgie Bariatrică micşorarea stomacului, precum ai alte proceduri ce intervin in dinamica si mecanismul digestiei nu sunt o intervenţii usoare.
Aceste metode reprezinta un pas important ce presupune riscurile aferente unor intervenţii chirurgicale gastrointestinale majore.

2. Cine poate beneficia de chirurgia bariatrică?

Unii chirurgi operează pacienţi aflati in decada a 7-a(60-69 ani) de viata şi chiar adolescenţi. Avand in vedere ca soluţia chirurgicală in obezitate este practic o ultima varianta de scadere ponderala si se aplica celor cu reale probleme de sanatate, nici un compromis referitor la criteriile relative de includere nu pare prea mare.

* Clasic pentru a se incadra, pacienţii trebuie sa prezinte obezitate morbida, adica un BMI>40 kg/mp .
* Exista si varianta in care pacientul are un BMI de 35kg/mp si prezinta comorbiditati asociate(diabet zaharat, boli cardiovasculare, sindrom de apnee in somn

3. Este chirurgia obezitatii grevată de riscuri?

Da. Ambele tipuri de procedee(pur restrictive si mixte) presupun operaţii de anvergură ce durează 1-3 ore, iar pacienţii petrec in spital intre 2 si 7 zile. În prima noapte dupa operaţie pacintul va sta in secţia ATI(terapie intensiva). Apoi in mod normal pacientul va rămane în spital 1-3 zile funcţie de evoluţia sa. Daca nu apare nici o complicaţie a 2-a zi dupa operaţie(ziua operaţiei este ziua 0) se poate externa.
Pacienţii se reintegrează social la 2-3 saptamani.
Nivelul de risc presupus de operaţie depinde in proporţie majoră de „terenul” pacientului: starea de sănătate, varsta, sexul, de tipul operaţiei dar, evident, si de experienta chirurgului.

Toate aceste cifre cresc daca operaţia se realizeaza clasic(deschis, cu taietura).

4. Induce chirurgia bariatrică shimbarea obiceiurilor alimentare?

Da. Toate tipurile de intervenţii chirurgicale bariatrice presupun modificarea radicală a comportamentului alimentar iar nerespectarea noii conduite duce la suferinţă din partea pacienţilor. O bună perioadă de timp după operaţie pacienţii riscă dezechilibru nutritional daca nu respectă noile reguli.

5. Cum influenteaza chirurgia bariatrica digestia?

Inainte de operatie

Hrana este mestecata in gura, inghitita, trece prin esofag spre stomac, acolo unde sucul gastric incepe digestia.
Hrana, ce devine de-acum lichida, trece in intestinal subtire unde enzimele si bila continua digestia. Primul este duodenul…aici calciu, fierul si cateva vitamine sunt absorbite. Partile 2 si 3 ale intestinului subtire sunt jejunul si ileonul. In aceasta zona sunt absorbiti nutrientii alimentari(vitamine, minerale, proteine, lipide si glucide).

Dupa operatie

Dupa ambele tipuri de procedurii bariatrice(restrictive si mixte(restrictive+malabsortive)) volumul stomaclui este redus cu aprox.80-90%. Practic capacitatea lui se reduce la 3-4 linguri de hrana. Astfel diminuarea drastica a volumului gastric reduce cantitatea de hrana ce poate fi ingerata la o singura masa si duce la obtinerea senzatiei de satietate foarte rapid.

In plus dupa “by-pass-ul gastric” se modifica si tractul digestiv de dupa stomac. Astfel stomacul restant este mic iar hrana este redirectionata incat sa scurt-circutiteze duodenul si sa treaca direct in jejun. Deoarece hrana traverseaza o mai mica portiune din intestinul subtire si astfel intra in contact cu mai putine enzime intestinale, mai putine calorii si nutrienti alimentari vor fi absorbiti.

6. Este necesară spitalizarea înaintea intervenţiei chirurgicale?

De obicei nu, dar pacienţii cu comorbidităţi asociate pot necesita internarea pentru evaluarea şi controlul acestora.

7. Duce chirurgia bariatrică la scadere ponderala majora?

Da. Pacienţi pierd intre 45-90 kg. Practic însă, pacienţii cu inel(AGB) pierd in greutatea mai puţin decat cei carora li s-au practicat gastrectomie longitudinala(SG), gastric by-pass(RYGBP), diversie biliopancreatică cu switch duodenal(BPD-DS).

Unii pacienţi ajung normoponderali, altii devin supraponderali iar altii raman obezi, dar in mod cert toti scad considerabil in greutate. De reţinut însă că pacienţii trebuie să rămană fideli noului stil de viata ce presupune comportament alimentar diferit si exercitiu fizic pentru ca scaderea ponderală să fie durabilă.

8. Raportul risc/beneficiu pentru chirurgia obezitatii.

Pentru mulţi pacienţi cu obezitate morbida (BMI 40+), super-obezitate (50+) sau super-super-obezitate (BMI 60+) intrebarea este dacă beneficiile obţinute în urma operaţiei depaşesc riscurile. Raspunsul este DA. Obezitatea este o boală cronică care de regula progresează, pune viaţa in pericol, motive faţă de care riscurile chirurgiei sunt evident de mai mică anvergură.
Studiile realizate arată că cineva care are de 2 ori greutatea ideală posedă un risc de mortalitate de 10 ori mai mare decat o persoană normoponderală. Prin comparatie rata mortalităţii intervenţiilor bariatrice nu depaseste 1%. Morbiditatea(complicaţiile) postoperatorie se află undeva la aprox. 10% iar complicaţiile severe la nivelul de 3%.
..........................
Multumesc domnului doctor Rubin Munteanu pentru aceste informatii.

[Bibiana Bibescu]

IMPORTANTA APORTULUI DE PROTEINE DUPA OPERATIE DE CHIRURGIE BARIATRICA

Dupa apă, proteinele reprezinta substanţa cea mai des intalnita în corpul uman!

Cuvântul "proteine" este derivat din cuvântul grecesc care înseamnă "de o importanţă primordiala." Acest lucru este literalmente adevarat pentru pacientul chirurgiei bariatrice. Proteine sunt incontestabil nutrientul cel mai important în dieta bariatrica.

Chirurgia obezitatii este o trauma severa pentru corpul uman. După chirurgia bariatrica sau intervenţii chirurgicale de bypass gastric, trebuie să mancati suficiente proteine în fiecare zi pentru a accelera vindecarea rănilor, pentru a păstra masa de tesut slab, pentru a creste metabolismul de ardere a grăsimilor şi de a minimiza efectul de cadere a parului. Alimentele care sunt bogate in proteine trebuie să fie întotdeauna consumate primele în timpul meselor. Este recomandat ca pe termen lung, post-chirurgical, aportul de proteine sa varieze intre 55 si peste 100 de grame pe zi, în funcţie de necesităţile dumneavoastră individuale şi dieta bariatrica furnizata de chirurg sau nutritionist.

Este foarte dificil sa consumi suficiente proteine numai din alimente în primele luni de după intervenţia chirurgicală de scădere în greutate. Majoritatea pacienţilor includ in dieta lor suplimente de proteine lichide, cum ar fi shake-uri, bauturi reci, băuturi calde, supe şi budinci si multi continuă să le folosească în calitate de sursa echilibrata si convenabila de proteine şi de nutriţie pentru tot restul vietii lor.

Proteinele ofera multe beneficii importante pentru pacientul chirurgiei bariatrice:

- proteinele ajuta la o vindecarea usoara a rănilor;
- proteinele iti mentin sanatoase parul, pielea, oasele si unghiile;
- proteinele ajuta la formarea hormonilor, enzimelor si anticorpilor sistemului imunitar, toate acestea asigurand functionarea corespunzatoare a organismului dvs.
- proteinele ajuta organismul sa arda grasimi in loc de muschi pentru o pierdere în greutate mai sănătoasă;
- proteinele sustin metabolismul natural, astfel încât să pierzi în greutate mai repede;
- proteinele iti tin in frau foamea dintre mese.

Corpul tau este de fapt format din mii de proteine diferite. Deoarece organismul dumneavoastră fabrica în mod constant noi proteine şi pentru că nu depozitezi aminoacizi (cei care imagazineaza proteinele), aveţi nevoie de un aport suplimentar de proteine în fiecare zi. Organismul poate produce 13 de aminoacizi, dar 9 aminoacizi sunt esenţiali, ceea ce înseamnă că nu pot fi fabricati de organismul tau şi trebuie să provină din surse alimentare. Există surse atât complete şi cat si incomplete de proteine. Proteinele complete conţin toati aminoacizii esentiali necesari organismului sa fabrice noi proteine. Proteinelor incomplete le lipsesc unul sau mai multi aminoacizi esenţiali. O sursă bună de proteine complete este in proteinele animale, adica carne, peşte, ouă şi produse lactate. Vegetalele sau proteinele vegetale sunt proteine incomplete.

Pe măsură ce urmaţi dieta bariatrica, ţineţi cont de faptul că proteinele vegetale nu sunt proteine complete. (O proteina completa este un element alimentar care conţine toti aminoacizii esentiali). Proteinele din plante ar trebui să fie utilizate împreună cu surse de proteine animale pentru a vă oferi toati aminoacizi de care aveţi nevoie.

Conţinutul proteic de alimentelor

Exemple de proteine animale (cantitate - grame de proteina)

Carne de vită, macră (28 gr carne - 7 grame proteine)
Brânză (American, Cheddar, Provolone, elveţiana) (28 gr branza - 7 grame proteine)
Cascaval, branza cottage (1/4 cana - 7 grame proteine)
Cascaval, ricotta (1/4 cana - 7 grame proteine)
Pui (28 grame carne - 7 grame proteine)
Ouă (1 ou - 7 grame proteine)
Peşte şi crustacee (28 gr carne - 7 grame proteine)
Lapte, caimac (recomandat) (227 grame - 12 grame proteine)
Carne de porc (28 gr carne - 7 grame proteine)
Curcan (28 gr carne - 7 grame proteine)
Iaurt, fara grasimi sau cu conţinut scăzut de grăsime de fructe (3/4 cana - 12 grame proteine)
Iaurt, simplu fara grasimi (3/4 cana - 12 grame proteine)

Exemple de proteine vegetale (incomplete)

Fasole boabe si mazare (1/2 cana - 7 grame proteine)
Cereale, gata de a mânca (3/4 cana - 3 grame proteine)
Porumb (1/2 cana - 3 grame proteine)
Linte (1/2 cana - 7 grame proteine)
Rosii, fasole verde, castraveti - (1/2 cana - 2 grame proteine)
Ovăz (1/2 cana - 3 grame proteine)
Paste (1/2 cana - 3 grame proteine)
Cartofi, la cuptor sau piure (1/2 cana - 3 grame proteine)
Soia burger, Veggie Burger (80 grame - 3 grame proteine)
Soia lapte (200 ml - 7 grame proteine)
Tofu (100 grame - 7 grame proteine)

Suplimente de proteine lichide (sub forma de pulbere dizolvabila)

- Medibar Dieta BOA budinci/shakuri: 1 pachet - 100kcal - 15g proteine 1.5g grasimi 7g carbohidrati 4g zahar
- Medibar Dieta BOA Shakuri care tin loc de masa: 1 pachet - 200-250kcal - 29-35g proteine - 3-3.5g grasimi - 15-23g carbohidrati - 9-12g zahar
- Medibar Dieta BOA bauturi din fructe: 1 pachet - 60-70kcal - 12-15g proteine - 0g grasimi - 1-3g carbohidrati - 0g zahar
- Medibar Dieta BOA Smoothies (shakuri de lapte/iaurt/fructe): 1 pachet - 100kcal - 15g proteine - 1g grasimi - 7g carbohidrati - 5 g zahar
- Medibar Dieta BOA Shakuri gastronomice: 1 pachet - 90kcal - 12g proteine - 1.5g grasimi - 9g carbohidrati - 3g zahar
- Medibar Dieta BOA Supe: 1 pachet - 70-100kcal - 12-15g proteine - 0-1.5g grasimi - 5-10g carbohidrati - 1-4g zahar


NEVOILE DE VITAMINE SI MINERALE DE DUPA OPERATIE


Toate tipurile de chirurgie bariatrica schimba în mod dramatic capacitatea organismului de a absorbi vitamine, minerale si nutrienti din cantitatile mult mai mici de alimente pe care le veţi manca. Carentele de vitamine si minerale rezultate astfel pot avea implicatii medicale serioase.

Vitaminele şi mineralele contribuie la sanatatea voastra de dupa operatia bariatrica in mai multe feluri, incluzand reglarea metabolismului si ajutorul pe care il dau in procesul de eliberare a energiei din alimentele pe care le digerati. În comparaţie cu alte elemente nutritive cum ar fi proteinele, glucidele şi lipidele, vitaminele şi mineralele sunt necesare în cantităţi mult mai mici in organism.
Vitaminele sunt clasificate ca fiind solubile în apă sau liposolubile (solubile in grasimi).
Vitaminele solubile in apa nu pot fi stocate in organism şi trebuie să fie luate în fiecare zi. Printre ele se numara vitaminele B şi vitamina C.
Pe de altă parte, vitaminele liposolubile sunt stocate in tesutul adipos şi aici avem vitaminele A, D, E şi K.
Mineralele sunt necesare organismului pentru compunerea corectă a fluidelor din corp, menţinerea sanatatii oaselor si a dintilor, formarea unui sânge sănătos, reglarea functiilor inimii, a muschilor şi nervilor.

Ca pacienti al chirurgiei bariatrice, este absolut esenţial să luaţi zilnic, pentru tot restul vietii voastre produse de buna calitate, ce contin multivitamine si minerale.
Veţi avea nevoie, de asemenea, să luati suplimente de calciu, vitamina B-12 şi, probabil, suplimente de fier.
În unele cazuri, suplimentele de vitamina C şi Zinc (opţional) pot fi si ele necesare.

Deşi cantitatile şi tipurile de suplimente de vitamine şi minerale pot varia în funcţie de practica bariatrica, chirurgi bariatrici şi nutritionistii sunt de acord că aceste suplimente sunt necesare pentru a preveni deficienţele de vitamine şi minerale, după chirurgia bariatrica.

Există o varietate de suplimente de vitamine si minerale de înaltă calitate, care pot satisface nevoile pacientului chirurgiei bariatrice. Dacă aveţi dificultăţi in tolerarea oricarui supliment, apelati la nutritionistul sau chirurgul vostru pentru sugestii.
Consultaţi-vă cu medicul vostru înainte de a lua suplimente de vitamine şi minerale.

Imagini atasate

• 

[moatza]

Laura, aici-s!
Apreciez f mult ceea ce faci si-ti multumesc inca o data ca ai ales sa vorbesti despre experienta ta, ajutand astfel multe persoane.
F bine ai inceput topicul asta, oferind atatea informatii importante.
Cu toate ca nu-s chiar asa de bine documentata ca tine, promit sa ajut cu experienta mea pe oricine are nevoie si mi-o cere.

Bibiana, multumim ptr traducerea articolului.

[danaserban]

bun gasit si aici tuturor!!!!
Laura.lala FELICITARI pentru daruirea totala manisfestata din nou !!!
voi fi aici si voi ajuta cu mare placere
poop dulce!

[laura_lala]

Sa va explic de ce am deschis acest subiect aici pe ArtaCulinara. Principalele motive sunt ca in celalat loc al nostru ne-au invadat cu reclame, situl se incarca mai greu, functioneaza cu sughituri, s-a retras faimosul buton de edit si multe/multi dintre cei dragi mie sunt deja aici. Acest forum a fost conceput in principal pentru noi forumistii, iar motivatia pecuniara nu primeaza. Sper sa va simtit bine intre noi si sa contribuiti la dezvoltarea acestui subiect. Va astept sa postati aici dimineata in timp ce va beti cafeaua ori ceaiul.

[danaserban]

buna diminetza!
sunt la o cafelutza mai tarzie, vine cineva cu mine?
va poop si va doresc o zi foarte buna

[laura_lala]

danaserban a spus:

buna diminetza!
sunt la o cafelutza mai tarzie, vine cineva cu mine?
va poop si va doresc o zi foarte buna

Eu am venit, dar mai tarziu. La ora la care-ti bei tu cafeaua eu inca dorm dusa. E decalaj de 2 ore intre noi, cu minus la mine! Te pup, Duminica placuta si tie.

[IrinucaPopii]

laura_lala, la 28 November 2009 - 03:55 PM, a spus:

Sa va explic de ce am deschis acest subiect aici pe ArtaCulinara. Principalele motive sunt ca in celalat loc al nostru (...)

Ca sa nu caut "dincolo" poveste ta, si ca sa putem dicuta si "aici", te rog, cand ai timp sa ne povestesi despre aceasta experienta

[alexa.harea]

Topicul trebuie sticky, este plin de informatii utile!
Ma uitam la dieta de dupa, nu stiam ca mazarea este permisa. Am incercat sa evit alimentele care ma baloneaza sau imi creaza orice discomfort, dar mazarea e tare buna...am voie?

[verber]

alexa.harea, la 28 November 2011 - 10:49 AM, a spus:

Topicul trebuie sticky, este plin de informatii utile!
Ma uitam la dieta de dupa, nu stiam ca mazarea este permisa. Am incercat sa evit alimentele care ma baloneaza sau imi creaza orice discomfort, dar mazarea e tare buna...am voie?

Mai bine te feresti!

[ConsuelaLala]

Buna ziua. Numele meu este Mirela Popescu si pot spune ca am peste media de kilograme admise pentru a fi o persoana normala, din punct de vedere al greutatii. De cateva luni, mi-am luat inima in dinti si am inceput sa caut informatii despre problema cu care ma confrunt. Asa am descoperit Centrul medical Spitalul Sfantul Constantin din Brasov. De aproximativ o luna de zile frecventez cercul destinat persoanelor ce sufera de obezitate, numit Clubul Bariatric. Atmosfera este una relaxata, unde poti intearctiona atat cu pesoane care se confrunta cu aceeasi problema ca a ta, dar si cu medici, care te consiliaza in legatura cu viitoarele interventii si tratamente pe care le poti face. Asadar, in luna octombrie am fost programata pentru intreventia de tip gastric sleeve. Am emotii, dar am incredere in medici ca totul va decurge bine. Va doresc si voua multa sanatate si astept opinii postoperatorii.

[roxi]

Buna Mirela, si eu am trecut prin aceeasi interventie (gastric sleeve) la Spitalul Sf Constantin din Brasov si te asigur ca totul va fi in regula. Doctorul care m-a operat pe mine a fost foarte profesional si intelegator si ai facut foarte bine ca te-ai dus la Clubul Bariatric, si pe mine m-au ajutat extraordinar de mult acei oameni sa trec peste frica mea. O sa fie putin mai greu chiar dupa operatie, dar cu timpul te obisnuiesti si nu vei regreta, eu cel putin am slabit peste 20 kg in ultimele luni si ma declar multumita de modul in care a decurs tot procesul.