Complicaţiile comune obezităţii morbide includ diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia, bolile cardiovasculare, artrita, apnea în somn, o incidenţă crescută a unor tipuri de cancer şi de afectare a calităţii vieţii.
Calitatea vieţii din punct de vedere psiho-social şi economic este afectată de obezitate prin intermediul comorbiditătilor, astfel incat rezoluţia acestora duce la imbunatatirea spectaculoasa a calitatii vietii.
Gradul de obezitate al unei persoane poate fi evaluat prin calcularea indicelui de masă corporală (IMC)
Formula de calcul este:

Calculator pentru Indicele de Masa Corporala: http://www.doctor.in...ulator_imc.html
Numarul celor ce se supun unor intervenţii de chirurgie bariatrică si procentul din bugetele de sănătate dedicate acestei specialităţi au crescut exponenţial in ultimii ani peste tot in lume.
Vom dezvolta aici ceea ce se numeşte abordarea chirurgicală a obezităţii. Exista o mare varietate a procedurilor chirurgicale, ce pot fi clasificate in 3 categorii, funcţie de mecanismul de acţiune:
Restrictive: limitează cantitatea de hrană ingerată
1. Inelul gastric ajustabil de silicon.
O badeletă de silicon plasată la polul superior al stomacului ce creează o punga din care hrana ingerată se deplasează spre stomacul inferior printr-un canal ingust lucru ce duce la micşorarea cantităţii de hrană ingerată la o masă.
Este o procedură reversibilă ce nu implică riscuri nutriţionale majore.

2. Gastroplastia verticală calibrată
Stomacul este secţionat la polul superior pe axul lung si apoi calibrat cu o badeletă/inel de silicon. Metoda este pur restrictivă iar pacienţii invaţă cu timpul un nou stil de alimentaţie conform cu noua arhitectură gastrică.

3. Gastrectomie longitudinală (gastric sleeve)
O procedura ce induce scădere ponderală prin diminuarea cantităţii de hrană ingerată. In cadrul procedurii chirurgul rezectioneaza aprox.60-80% din stomac, transformandu-l intr-un tub gastric ce continuă esofagul. Această procedură poate fi utilizată de sine stătătoare sau ca prima etapă, find urmată intr-un timp ulterior de o procedură malabsortivă transformand procedeul intr-unul mixt.

Malabsorbtive: alterează procesul de digestie. Azi procedeele pur malabsorbtive nu mai sunt recomandate, avand potenţial letal prin alterarea severă a nutriţiei.
Mixte (restrictive+malabsorbtive): scad cantitatea de hrana ingerata si alterea procesul de digestie.
1. Bypass Gastric Roux-en-Y
Este deocamdata cea mai utilizata procedura in SUA si reprezinta un reper la care se raporteaza toate celelalte proceduri. Se practica sectionarea stomacului cu crearea unui nou stomac mic la care se aduce o ansa se intestin subtire, montajul avand forma literei "Y".
Procedura face ca hrana sa evite in drumul ei mare parte din stomac, duodenul si prima parte a jejunuluii, scazand astfel absorbtia elementelor nutritive. Dimensiunea standard a ansei jejunale variaza intre 75-150 cm.

2. Diversie biliopancreatica cu switch duodenal
Procedura contine o gastrectomie longitudinala plus o sectionare a intestinului subtire, cu o prima anastomoza a capatului distal la stomac(detasat anterior de duoden) si o a 2-a anastomoza a finalului primei jumatati de intestin subtire spre finalul celei de-a 2-a.

Reducerea aportului energetic este scopul comun tuturor procedeelor chirurgicale.
Chirurgia bariatrică poate fi practicată deschis(cu taietura) sau laparoscopic(cu mici incizii).
Fiecare intervenţie este caracterizată de beneficii, dezavantaje si riscuri, referindu-ne aici la riscuri legate de interventia in sine, complicatii potenţiale si graficul de scadere ponderală pe termen lung.Raportul risc/beneficii trebuie bine inţeles, astfel incat alegearea sa fie una perfect constientă si asumată. Consilierea profesionistă nu trebuie sa lipsească in procesul deciziei.
Complicatiile pot fi clasificate functie de procedura chirurgicală aleasă.
Decesul poate fi o complicaţie a oricareia din intervenţii.
Cele mai frecvente cauze de mortalitate includ, dar nu se reduc la urmatoarele:
* infectii intraabdominale datorate fistulelor digestive,
* tromboza venoasa profunda cu trombembolism pulmonar secundar sau complicatii cardiorespiratorii.
Complicaţiile pot fi impărţite astfel:
1. Complicaţii intraoperatorii: Legate de anestezie sau de actul operator propriu-zis(hemoragii)
2. Complicaţii postoperatorii imediate (primele 30 zile): Hemoragii, fistule digestive, infectii intraabdominale cauzate de dezuniri ale suturilor intestinale, contaminării ale plăgilor, stenoze digestive, trombembolism pulmonar.
Complicaţii respiratorii: atelectazii, pneumonii, trombembolism pulmonar, apneea in somn, plaman de şoc.
Complicaţii gastrointestinal: ulcer, stenoze la nivelul anastomozelor si ocluzii intestinale
3. Complicaţii tardive (la mai mult de 30 zile): Ulcere(stenoze, obstrucţii), deficite nutritive(proteice, vitaminice, minerale) hernii interne si/sau eventraţii, eţecuri ale scaderii ponderale.
Complicaţii de natură psihologică: Depresii, eşecuri relaţionale, modificări de personalitate.