Forum Culinar: Despre gradinarit - Forum Culinar

Salt la continut

  • 46 Pagini +
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • Ultima »
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

Despre gradinarit ...agricultura :D

#21 Useril este offline   Maya 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 10,234
  • Inregistrat: 22-November 09
  • LocationGermany

Postat 01 March 2010 - 11:14 PM

Vezi postareaPiscotel, la 01 March 2010 - 09:39 PM, a spus:

Nu mai editez.

Maya,

Fa o poza si arata-mi si mie mini-sera ta.
E ca a lui Peter,sau ai improvizat ceva.

Ma intereeaza si pe mine un sistem practic si ieftin.

Rasdnita -Solar,nu fac ca nu merita pentru 50-60 de rasduri cate pun eu.
Poate un tunel mic,de cativa metri.nu stiu,ma mai gandesc.

Nuuuu,nu ca sera lui Peter!Asa sera în gradina de acasa nu pot sa pun,ca nu am gradina mare,si prefer sa am liber ..adica gazon si flori,tuia,si tufe de gard viu...sa se distreze motanii :love7:
Mini sera mea,este ceva improvizat în gradina de acasa,ceva ca sa nu se vada din avion :P
Iar la gradina din afara orasului,care iar nu e mare,construieste barbatu-meu o sera ca la tara.
Anul trecut am avut una cumparata,din schelet/tevi de metal si "costum" de folie din aia groasa cu ceva ata în ea,dar este prea mica.Nu mai am pozele de anul trecut pe laptop,ca ti-as fi aratat.
Deci a fost ceva ieftin.Asta ce o face Dan,o sa fie ieftina de tot..hand made :D ,pentru ca acolo nu pot pune sera de 1000 de euro,ca nu as vrea sa o gasesc sparta..sau sa nu o mai gasesc deloc :floare:
-Maya's World-

-D'ale pisicilor-

"I have always imagined that Paradise will be a kind of library.”
― Jorge Luis Borges

#22 Useril este offline   raluca elena 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 3,017
  • Inregistrat: 22-November 09

Postat 01 March 2010 - 11:21 PM

Pun niste informatii culese de pe net, adunate in ani, nu mai tin minte de pe unde, dar cred ca de pe Hub-ul C-zone...

Ardei gras

În cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd.Soiuri·
Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Românesc, Calincov verde, etc. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. ·
Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin ·
Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.

Rasadul

Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie.Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii mai.Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi înaltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita.Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat.Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.


Fasolea pentru pastai (sau fasole verde)


Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai).
Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare.
Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib.
Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m.
Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta.
Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire.
Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade.
Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna.
De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai.
Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc.
Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau.


Dovleceii


Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sau conserve.Cultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor. Se seamana la inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri.La fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib.Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, exceptand ciupitul, care nu este necesar la dovlecei.Pentru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi de grajd sau in cultura protejata cu folie de polietilena.Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care da primele fructe de consum la 70-75 zile de la semanat. Dovleceii au culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti.


Despre rosii (sau tomate)

Rosiile reprezintã una din principalele culturi din grãdina de legume, datoritã fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine însemnate cantitãti de substante hrãnitoare. Într-un kg de rosii se gãsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier.

Ce soiuri se cultivã? ·

Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rãsãrire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" · Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita 25? · Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de la rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire. · Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz?Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general, si a celor de tomate în special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate.Tomatele cer multa lumina, mai ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate în soluri fertile, îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale, mai ales.Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde, în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. La 2-3 saptamâni de la rasarire, când apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara, începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai, rasadurile de tomate se pot planta în gradina.Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri.Nu se stropesc direct plantele!Cum se îngrijeste cultura de tomate?Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând, pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime.În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari: · Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fâsii de cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze, înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei. · Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamântului. Primavara si la începutul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, când solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. · Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamâni. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. · Cârnitul este o lucrare foarte indicata, atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele târzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, în mai multe rânduri.


Despre salata

Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie.
In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile:
Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa
Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges
Pentru semanare in toamna: Polul Nord

Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina.Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna.Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august.Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta.Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului.Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar.Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.IngrijireDaca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze.Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura.La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.


Despre ridichi

Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna.
Ridichi de luna- soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata
Ridichi de vara- soiuri: Din Tara Bîrsei, Bere de Munchen
Ridichi de iarna- soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna)

Ridichiile de luna

Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor.Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate.Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii august.Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta.Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca.La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara.Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in interior.Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi.Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie.

Ridichiile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand si la adancimea de 1,5-2 cm. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara.

Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120 zile de la insamantare.
raluca elena

#23 Useril este offline   raluca elena 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 3,017
  • Inregistrat: 22-November 09

Postat 01 March 2010 - 11:26 PM

Despre morcov si patrunjel

De la aceste plante se folosesc radacinile, iar de la patrunjel se folosesc si frunzele, care sunt foarte bogate in vitamine si dau un gust placut mancarurilor prin aroma lor.Terenul pentru aceste culturi trebuie lucrat adanc din toamna la 25-30 cm adancime, si bine ingrasat cu gunoi de grajd. Primavara devreme solul se niveleaza.Se seamana primavara cat mai din timp, in randuri la 20-30 cm. La 4-5 randuri se lasa o carare de 40 cm pentru a usura raritul si prasitul. Pentru 1000 mp de cultura sunt necesare 0,8-1 kg de samanta de morcov si 0,6-0,8 kg seminte de patrunjel.Pentru a grabi rasarirea samanta se tine in apa 2-3 zile inainte. Adancimea de semanare este 1,5-2 cm. Este bine ca randurile semanate sa fie acoperite cu un strat subtire de mranita sau pleava, care protejeaza cultura si impiedica formarea crustei, in special dupa ploi.Dupa ce plantele au rasarit se face o prasila printre randuri si se plivesc buruienile. Raritul se face de 2 ori, prima oara cand plantele au 5-6 cm, lasand 1 fir la 3-4 cm, apoi cand radacinile sunt de un deget grosime, lasand 1 fir la 4-6 cm.In caz de seceta cultura trebuie udata asa fel incat apa sa patrunda la adancimea de 8-10 cm, repetand udarea la 6-7 zile. Odata cu udarea se poate face si o ingrasare suplimentara intre randuri, in santulete de 5-6 cm.Se pot obtine 1500-3000 kg morcov si 1000-1500 kg patrunjel la 1000 mp.Soiuri mai raspandite:· Morcov: Carotte de Paris, Nantes, Cartel, Chanteney, Urias de Berlicum · Patrunjel: ZaharatDin aceeasi grupa face parte si pastarnacul, a carui cultura se face in mod asemanator cu cea a morcovului si patrunjelului.


CEAPA

Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii.·

Ceapa de arpagic

Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara; samânta de ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp), în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime, lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3 zile.Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei.Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator.
Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc.

Ceapa de consum (bulbi)

La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic.Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare.Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. Ceapa de apa (caba)Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze.La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola

Ceapa verde

Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu grebla în primavara.Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm.


Castravetii.

Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda).Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand.Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel.Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita.De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp.Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina.Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison.Ingrijire:Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib.Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc.Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la prima.Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod.De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.
raluca elena

#24 Useril este offline   raluca elena 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 3,017
  • Inregistrat: 22-November 09

Postat 01 March 2010 - 11:35 PM

Miha, in linii mari poti sari pasul cu semanatul si repicatul, plantind direct in vas individual, insa ai nevoie de spatiu. Bine, acum depinde si de cite plante vorbim, ca eu la tara pun si cite 100 cuiburi de rosii, si nu pot planta individual, ca nu am atita spatiu. INsa aici la Buc plantez si eu in masura posibilitatii doar in ghivece, ca aici gradinita e tare mica.
Dovleceii i-as pune direct in pamint, nu m-as mai incurca cu rasad. La fel fasole, mazare, porumb.
As pastra rasad la: rosii, castravete, vinete, ardei.
raluca elena

#25 Useril este offline   Maya 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 10,234
  • Inregistrat: 22-November 09
  • LocationGermany

Postat 02 March 2010 - 05:03 PM

Merci,Ralu :cheers:

Eu nu pun de ordinul sutelor,si da..doar rosii,castraveti,ardei..astea le bag în paharele de plastic.Fasole,mazare,porumb...verdeturile,radacinoasele..etc..astea vin direct în gradina :-*
-Maya's World-

-D'ale pisicilor-

"I have always imagined that Paradise will be a kind of library.”
― Jorge Luis Borges

#26 Useril este offline   Mutti 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Blue
  • Postari: 4,228
  • Inregistrat: 24-November 09
  • LocationDE

Postat 03 March 2010 - 10:23 AM

Vezi postareaMaya, la 01 March 2010 - 02:50 PM, a spus:

Anul asta vreu sa "ma încerc" în ale gradinaritului.
Ce vreau sa spun cu asta..deci vreau sa bag eu semintele în pamînt,
sa le fac sa creasca mari,apoi sa le scot în gradina :lol:

Am seminte de:

  • rosii diferite
  • dovleci mari diferiti
  • lubenita
  • pepene
  • castraveti diferiti
  • ardei grasi de culori diferite
  • ardei iuti
  • dovlecei/zucchini





Maya , noi o sa o lasam anul asta mai rarutz cu gradinarirul penca suntem in mutari si gradina nu-i gata. Dar ceva rosii , ceva ardei iutzi si verdeatza tot o sa punem.
Dovlecei noi nu mai punem , ca au nevoie de mult , mult spatziu.

Pepene si lubenitza nu am pus aici dar am avut ardei de toate felurile . castraveti , rosii si verdeatza. Acum 2 ani si vinete.

Si noi tot cam acum le plantam.
Al meu pune semintzele la incoltzit prima data , pe un rola de bucatarie umeda, la caldura , apoi le planteaza. Apoi le da lumina artificiala ca sa nu creasca spre geam

#27 Useril este offline   snej 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: brown
  • Postari: 539
  • Inregistrat: 24-November 09
  • LocationMelbourne

Postat 03 March 2010 - 09:09 PM

Am in balcon patrunjel de anul trecut si numai ce am mai pus inca o tura. Cred ca am gresit ca am pus intr-un ghivechi mai lung jumate marar - jumate patrunjel si mama numai ce imi spune ca ar putea mararul sa se intinda prea mult. Oi vedea mai in colo...daca se lungeste il jumulesc dar ma indoiesc ca o sa iasa asa mult. Si patrunjelul mi-a fost mai rar.

Am incercat si rosii cherry, le-am semanat eu, rarit, dar au iesit niste fire luuuuungi si cred ca am avut cam 15 rosii toata vara. Ori nu am stiut eu ce sa le fac ori nu au fost vreun soi. As tinde sa cred ca e prima varianta. As prefera acum sa iau unele rasad...poate vad mai multe rosii :occasion14:

Am semanat si capsuni dar nu mi-au iesit. Daca mai gasesc anul asta o sa iau rasaduri, nu ma las! :violent1:

#28 Useril este offline   Mutti 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Blue
  • Postari: 4,228
  • Inregistrat: 24-November 09
  • LocationDE

Postat 04 March 2010 - 02:35 PM

Vezi postareasnej, la 03 March 2010 - 09:09 PM, a spus:

Am in balcon patrunjel de anul trecut si numai ce am mai pus inca o tura. Cred ca am gresit ca am pus intr-un ghivechi mai lung jumate marar - jumate patrunjel si mama numai ce imi spune ca ar putea mararul sa se intinda prea mult. Oi vedea mai in colo...daca se lungeste il jumulesc dar ma indoiesc ca o sa iasa asa mult. Si patrunjelul mi-a fost mai rar.

Am incercat si rosii cherry, le-am semanat eu, rarit, dar au iesit niste fire luuuuungi si cred ca am avut cam 15 rosii toata vara. Ori nu am stiut eu ce sa le fac ori nu au fost vreun soi. As tinde sa cred ca e prima varianta. As prefera acum sa iau unele rasad...poate vad mai multe rosii :pupic:

Am semanat si capsuni dar nu mi-au iesit. Daca mai gasesc anul asta o sa iau rasaduri, nu ma las! :hug:


Rosiile tzi-au iesit prea lungi si subtzire ca s-au intins dupa lumina. Daca nu merge cu semanatul , ia rasaduri.

#29 Useril este offline   snej 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: brown
  • Postari: 539
  • Inregistrat: 24-November 09
  • LocationMelbourne

Postat 04 March 2010 - 03:41 PM

Vezi postareasimonaro29, la 04 March 2010 - 02:35 PM, a spus:

Vezi postareasnej, la 03 March 2010 - 09:09 PM, a spus:

Am in balcon patrunjel de anul trecut si numai ce am mai pus inca o tura. Cred ca am gresit ca am pus intr-un ghivechi mai lung jumate marar - jumate patrunjel si mama numai ce imi spune ca ar putea mararul sa se intinda prea mult. Oi vedea mai in colo...daca se lungeste il jumulesc dar ma indoiesc ca o sa iasa asa mult. Si patrunjelul mi-a fost mai rar.

Am incercat si rosii cherry, le-am semanat eu, rarit, dar au iesit niste fire luuuuungi si cred ca am avut cam 15 rosii toata vara. Ori nu am stiut eu ce sa le fac ori nu au fost vreun soi. As tinde sa cred ca e prima varianta. As prefera acum sa iau unele rasad...poate vad mai multe rosii :pupic:

Am semanat si capsuni dar nu mi-au iesit. Daca mai gasesc anul asta o sa iau rasaduri, nu ma las! :hug:


Rosiile tzi-au iesit prea lungi si subtzire ca s-au intins dupa lumina. Daca nu merge cu semanatul , ia rasaduri.


Cum s-au intins dupa lumina? Balconul are geamuri pe toata lungimea lui, cam 6 m. Lumina au avut din plin.
Tulpinitele erau subtiri rau de tot si lungi de cam 1 m, cu frunze cam decolorate si cam rare. Nu aratau deloc cum era poza pe plic si nici cum le-am vazut intr-un magazin in Olanda - o tufa micuta de vreo 30 cm inaltime cu tulpini grosute si frunze verde inchis si dese.

#30 Useril este offline   iulia nicoleta 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1,134
  • Inregistrat: 25-November 09

Postat 25 March 2010 - 09:11 PM

Buna seara,
am si eu o intrebare pentru fetele din tara. Ati cumparat pomi fructiferi dinmagazine gen Practiker, Bricolage, Baumax, Metro?
S-au prins, au facut fructe, sunteti multumite?
Am fost in seara asta in Baumax si am gasit caisi la 139 lei bucata!

#31 Useril este offline   Mutti 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Blue
  • Postari: 4,228
  • Inregistrat: 24-November 09
  • LocationDE

Postat 26 March 2010 - 10:12 AM

Vezi postareasnej, la 04 March 2010 - 03:41 PM, a spus:

Vezi postareasimonaro29, la 04 March 2010 - 02:35 PM, a spus:

Vezi postareasnej, la 03 March 2010 - 09:09 PM, a spus:

Am in balcon patrunjel de anul trecut si numai ce am mai pus inca o tura. Cred ca am gresit ca am pus intr-un ghivechi mai lung jumate marar - jumate patrunjel si mama numai ce imi spune ca ar putea mararul sa se intinda prea mult. Oi vedea mai in colo...daca se lungeste il jumulesc dar ma indoiesc ca o sa iasa asa mult. Si patrunjelul mi-a fost mai rar.

Am incercat si rosii cherry, le-am semanat eu, rarit, dar au iesit niste fire luuuuungi si cred ca am avut cam 15 rosii toata vara. Ori nu am stiut eu ce sa le fac ori nu au fost vreun soi. As tinde sa cred ca e prima varianta. As prefera acum sa iau unele rasad...poate vad mai multe rosii :pupic:

Am semanat si capsuni dar nu mi-au iesit. Daca mai gasesc anul asta o sa iau rasaduri, nu ma las! =))


Rosiile tzi-au iesit prea lungi si subtzire ca s-au intins dupa lumina. Daca nu merge cu semanatul , ia rasaduri.


Cum s-au intins dupa lumina? Balconul are geamuri pe toata lungimea lui, cam 6 m. Lumina au avut din plin.
Tulpinitele erau subtiri rau de tot si lungi de cam 1 m, cu frunze cam decolorate si cam rare. Nu aratau deloc cum era poza pe plic si nici cum le-am vazut intr-un magazin in Olanda - o tufa micuta de vreo 30 cm inaltime cu tulpini grosute si frunze verde inchis si dese.



Snej , nush cum se intind , dar se intind :)

Ca si la noi geamul e mare , depinde cum bate soarele , ca daca nu le bate-n cap se intind...
Al meu a facut un fel de constructzie anul trecut , le-a inchis ca intr-o cutie fara capac si deasupra a pus lumina artificiala , a fost mai bine , dar nu foarte bine :P

#32 Useril este offline   Piscotel 

  • Hexe online !
  • PipPipPipPip
  • Grup: Green
  • Postari: 4,599
  • Inregistrat: 24-November 09
  • LocationDin NORD

Postat 26 March 2010 - 07:49 PM

Azi am pus ceapa,salata verde si mazarea.
A fost o vreme splendida.
22 grade .Saptamana trecuta pe vremea asta ningea.
Daca maine e vreme la fel de frumoasa,insamanatez dovleceii,rosiile si castravetii in ghivece mici si le acopar cu
folie dubla.Daca am noroc si nu mai ingheata,sper sa iasa ceva.
Asa mi-am produs o parte din rasad si anul trecut.
Cand le-am transplantat pe strat,nu au suferit de loc,petru ca se pun cu pamantul din ghiveci si radacinile nu sufera.
Va tin la curent.Imagine postata
Va invit in casa mea virtuala :
http://povesticulinare.blogspot.com/

#33 Useril este offline   Maya 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 10,234
  • Inregistrat: 22-November 09
  • LocationGermany

Postat 26 March 2010 - 10:18 PM

Rosiile mele nu arata foarte bine.Sînt cam amarîte.Vorbesc de plantele tinere din ghivecele.Castravetii însa,arata prea frumos! :D
Lubenita si dovlecii aia mari/ludaie,se pun direct în gradina? sau pot sa pun de acum în ghivece?

Am luat azi un visin de la ALdi,cu 5,99.Arata tare bine.Cu pomii de la scoala de pomi :D ,nu prea am avut noroc.Ciresul arata bine,dar cirese face doar cîteva pentru ciori...marul,pare tare amarît.Au fost scumpi...dar nu prea s-a meritat.
Acu probez cu visinul...poate da el roade la anu,si o sa-i faca pe pomii aia scumpi de rusine :((
-Maya's World-

-D'ale pisicilor-

"I have always imagined that Paradise will be a kind of library.”
― Jorge Luis Borges

#34 Useril este offline   Piscotel 

  • Hexe online !
  • PipPipPipPip
  • Grup: Green
  • Postari: 4,599
  • Inregistrat: 24-November 09
  • LocationDin NORD

Postat 27 March 2010 - 08:15 AM

Maya,

rosiile o sa-si revina.Chiar daca sunt mici.Numai sa nu le fie frig.
Dovleceii si ludaii se pot semana direc,dar pe la sfarsitul lui aprilie,inceput de mai.
Eu ii pun acum in paharele si-i protejez cu folie.Ca nu prea le place frigul.
In felul asta sper sa fructifice mai repede.
Va invit in casa mea virtuala :
http://povesticulinare.blogspot.com/

#35 Useril este offline   Adriana 

  • Bucătăreasă cu sucitor
  • Grup: Moderators
  • Postari: 14,284
  • Inregistrat: 21-November 09
  • LocationTo, Piemonte, IT

Postat 27 March 2010 - 10:00 AM

Vezi postareaMaya, la 26 March 2010 - 10:18 PM, a spus:

Am luat azi un visin de la ALdi,cu 5,99.Arata tare bine.Cu pomii de la scoala de pomi :P ,nu prea am avut noroc.Ciresul arata bine,dar cirese face doar cîteva pentru ciori...marul,pare tare amarît.Au fost scumpi...dar nu prea s-a meritat.
Acu probez cu visinul...poate da el roade la anu,si o sa-i faca pe pomii aia scumpi de rusine :thumleft:

Azi ne ducem si noi sa cautam citiva copacei ca duminica trecuta am eliminat un prun care a murit si mai e unul care e de eliminat, trebuie reimprospatati :floare:

#36 Useril este offline   raluca elena 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 3,017
  • Inregistrat: 22-November 09

Postat 27 March 2010 - 11:26 AM

Si la mine 3/4 din rasaduri au murit...
raluca elena

#37 Useril este offline   Adriana 

  • Bucătăreasă cu sucitor
  • Grup: Moderators
  • Postari: 14,284
  • Inregistrat: 21-November 09
  • LocationTo, Piemonte, IT

Postat 27 March 2010 - 11:31 PM

Am luat un prun in locul celui care a murit, un piersic care ar trebui sa faca nectarine mi se pare, un smochin si un mar. Sa speram ca vor da roade :)

#38 Useril este offline   raluca elena 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 3,017
  • Inregistrat: 22-November 09

Postat 11 April 2010 - 06:53 PM

La mine prin curte:

- bucurie mare ca nu mi-a murit rodia, plantata primavara trecuta :lol:

Fisier atasat  IMG_1281 640x480.JPG (40.85K)
Number of downloads: 8

- leustean, intirziat ca toata gradina de altfel

Fisier atasat  IMG_1284 640x480.JPG (120.4K)
Number of downloads: 8

- rubarba primita de Carmen toamna trecuta =))

Fisier atasat  IMG_1296 640x480.JPG (99.25K)
Number of downloads: 9

- rubarba primita de la Andrada =)) in primavara asta

Fisier atasat  IMG_1295 640x480.JPG (100.12K)
Number of downloads: 8

- vita plantata in toamna

Fisier atasat  IMG_1286 640x480.JPG (119.69K)
Number of downloads: 9

- rostopasca adusa fara radacina si plantata la intimplare

Fisier atasat  IMG_1285 640x480.JPG (84.36K)
Number of downloads: 10

- si adoratele mele coacaze

Fisier atasat  IMG_1282 640x480.JPG (54.79K)
Number of downloads: 9
raluca elena

#39 Useril este offline   raluca elena 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 3,017
  • Inregistrat: 22-November 09

Postat 11 April 2010 - 07:00 PM

Ah, si ieri intr-o jardiniera, unde pusesem seminte de ceapa ciorii:

Fisier atasat  IMG_1250 640x480.JPG (86.69K)
Number of downloads: 9
raluca elena

#40 Useril este offline   Piscotel 

  • Hexe online !
  • PipPipPipPip
  • Grup: Green
  • Postari: 4,599
  • Inregistrat: 24-November 09
  • LocationDin NORD

Postat 11 April 2010 - 07:08 PM

La mine rostopasca creste ca nebuna si o smulg ca pe buruieni.
Stiu ca e planta de leac,dar eu nu am folosit-o niciodata.
Bunica punea sucul ei pe negi,dar pana la urma tot la dermatolog ajungeam.Imagine postata
Ce faci cu ea Raluca ?
Ce avansati sunt coacazii !Ai deja inflorescente.
Ai mei de abia isi arata frunzulitele.
Va invit in casa mea virtuala :
http://povesticulinare.blogspot.com/

Arata acest topic


  • 46 Pagini +
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • Ultima »
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

12 useri citesc topicul
0 membri, 12 vizitatori, 0 utilizatori anonimi